Ceramica de Horezu, inclusa de UNESCO in Patrimoniul Cultural Imaterial
https://www.ziarulmetropolis.ro/ceramica-de-horezu-inclusa-de-unesco-in-patrimoniul-cultural-imaterial/

UNESCO a decis, în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfăşoară la Paris, în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial.   Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este  „un meşteşug tradiţional unic” , practicat atât de bărbaţi, cât […]

Un articol de Andrada Văsii|6 decembrie 2012

UNESCO a decis, în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfăşoară la Paris, în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial.

 

Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este  „un meşteşug tradiţional unic” , practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei din partea de nord a judeţului Vâlcea, procesul de fabricaţie fiind divizat. Astfel, potrivit descrierii prezentate de UNESCO, „bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curăţat, porţionat şi udat, frământat, tescuit şi amestecat, devenind astfel materia primă cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roşiatice de Horezu. (…) Femeile sunt acelea care decorează obiectele folosind tehnici şi instrumente specifice, cu care desenează modele tradiţionale. Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii şi variază de la maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu”.

În urma discuţiilor de joi, reprezentanţii Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO au decis că ceramica de Horezu întruneşte calităţile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial.

Astfel, potrivit UNESCO, „tehnicile, arta şi cunoştinţele asociate ceramicii de Horezu sunt markeri simbolici pentru identitatea comunităţii din Horezu şi Olari; înscrierea meşteşugului ceramicii de Horezu în lista reprezentativă a UNESCO ar putea contribui la cooperarea cu alţi meşteşugari din alte zone în scopul promovării respectului pentru diversitate culturală şi creativitate umană; măsurile propuse pentru creşterea promovării, cercetării şi transmiterii meşteşugului demonstrează angajamentul diferitelor asociaţii de meşteşugari şi autorităţi locale pentru păstrarea acestei competenţe; olarii din Horezu şi autorităţile locale participante la procesul de nominalizare şi-au dat acordul pentru o informare gratuită, prioritară şi completă în vederea înscrierii acestui element în patrimoniul UNESCO; meşteşugul ceramicii de Horezu este inclus în moştenirea culturală intangibilă a României, aflată sub autoritatea Comisiei Naţionale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, iar cei ce îl promovează şi îl practică au oferit informaţii pe toată durata pregătirilor”.

Cea de-a şaptea sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanităţii a debutat luni şi se va încheia vineri, la Paris. Pentru această sesiune au fost primite 8 candidaturi pentru înscrierea pe lista patrimoniului imaterial în pericol şi 36 de candidaturi pentru lista patrimoniului imaterial.

Anul acesta au mai fost înscrise în lista patrimoniului imaterial UNESCO, printre altele, ritualurile şi meşteşugurile asociate nunţii tradiţionale a populaţiei Tlemcen din Algeria, Schemenlaufen, carnavalul din Imst, Austria, meşteşugurile şi arta de a cânta la instrumentul muzical Tar, din Azerbaidjan, Ichapekene Piesta, festivalul din San Ignacio de Moxos (Bolivia), Frevo, formă de divertisment specifică unui carnaval din Recife, ritualurile Qālišuyān din Mašhad-e Ardehāl din Kāšān (Iran), festivalul cireşelor din Sefrou (Maroc).

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitaţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Lista numără în prezent peste 170 de opere din peste 75 de ţări.  Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natura şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

 România mai apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţiii UNESCO cu ritualul căluşului, inclus în 2008 (după ce fusese propus în 2005), şi cu doina, inclusă în 2009.

România a trimis în primăvara acestui an alte trei dosare, spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate anul viitor, în care sunt documentate, în vederea înscrierii în Lista patrimoniului imaterial,Colindatul în ceată bărbătească (propunere comună cu Republica Moldova) şi pelerinajele de la Mănăstirea Moisei (Maramureş) şi Şumuleu Ciuc (Harghita).

De asemenea, reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat pentru MEDIAFAX, în iunie, că s-a început lucrul la dosarul pentru propunerea jocului tradiţional românesc oină, care ar urma să fie trimis până la sfârşitul lunii martie anul viitor la UNESCO şi ar putea fi luată în considerare la sesiunea Comitetului pentru salvgardarea patrimoniului imaterial din 2014. România participă şi la alcătuirea unui alt dosar, tot pentru 2014, al cărui titular este Turcia, despre sărbătorile Sfântului Gheorghe (23 aprilie) şi Hıdırellez (sărbătoare musulmană din lumea turcică ce are loc pe 6 mai sau, pe stil vechi, 23 aprilie). Alte ţări care vor face documentare pentru această propunere sunt Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova şi Libanul.

 

Sursa: Mediafax

18
/10
/13

Astăzi, ora 19.00, spectacolul Leonida Gem Session, adaptare în cădere liberă după Caragiale, regia Gábor Tompa poate fi văzut la prima ediție a festivalului internațional Fest(in) pe Bulevard organizat de Teatrul Nottara.

18
/10
/13

Gala Hop in Pod se va desfășura între 26 octombrie și 1 noiembrie în podul barului La Historia din București (str. Sf. Dumitru nr 3.) Spectacole zilnice, prezentate de actorii câștigători ai Galei Tânărului Actor de anul acesta, încep la ora 21.00.

18
/10
/13

Bazat pe un fapt real care a scandalizat opinia publică din Statele Unite în 2009, când un tânăr de culoare a fost ucis de un polițist alb, Fruitvale Station, lungmetrajul de debut al lui Ryan Coogler a dat lovitura la începutul acestui an.

18
/10
/13

Teodora Stanciu este o figură care ți se lipește de suflet prin farmecul și energia pe care le transmite. Aceeași forță se regăsește și în rolurile pe care le-a avut până acum, indiferent că este vorba despre un one woman show (,,Parfum de viață”) sau despre un rol episodic (,,Casa Zoikăi”).

18
/10
/13

Ieri, 17 octombrie, la ora 18.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti (Pţa Romană nr. 5), a avut loc lansarea volumului ,,Când strugurii se prefac în vin'' semnat Ioana Ieronim, apărut de curând la Editura Cartea Românească, şi în ediţie digitală.

17
/10
/13

Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest”, FILTM 2013, va prilejui publicului timișorean nu doar întâlnirea cu nume de primă mărime ale literaturii contemporane, ci și lecturi în premieră.

17
/10
/13

În perioada 28 noiembrie – 1 decembrie, Bucureștiul va găzdui a doua ediție Zilele Filmului Croat. Evenimentul se va desfășura la Cinema Elvira Popescu din cadrul Institutului Francez.