Cezara Dafinescu, 71
https://www.ziarulmetropolis.ro/cezara-dafinescu-71/

“Cred că am devenit, astăzi, persoana care mi-am dorit să fiu. Am învăţat că, indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta. Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi prin cuvinte calde. S-ar putea să fie ultima oară când îi vezi… Am învăţat să iubesc ca să pot fi iubită!” – Cezara Dafinescu, actrita care, ieri, şi-a serbat cea de-a 71 -a aniversare!

Un articol de Petre Ivan|5 august 2019

Cezara Dafinescu s-a născut la 4 august 1948, la Sibiu. La vârsta de opt ani a părăsit localitatea natală şi s-a mutat cu familia la Bucureşti.

„Tot ceea ce sunt acum datorez îngerului numit mama. Nici un om care are o mama divină nu e sărac… (…) aveam si un tata minunat, care mă adora. El m-a învăţat să-mi păstrez visele vii. Îmi spunea: Întelege că pentru a realiza ceva, trebuie să ai credinţă şi încredere în tine, viziune, muncă, determinare şi dăruire. Aminteste-ţi că toate lucrurile sunt posibile pentru cei care cred”.  – Cezara Dafinescucezara dafinescu

Aici a făcut doi ani de balet clasic, dar pentru ca era prea înaltă a ales sportul. A urmat cursurile unui liceu sportiv, a devenit campioană naşională la atletism juniori, după care a plecat în străinatate.

Colegă cu Mihaela Peneş şi Ilie Năstase, suferă un accident, care îi va întrerupe cariera sportivă. Acela a fost momentul în care Cezara Dafinescu a decis să aleagă actoria, absolvind în 1973  Institutul de Arta Teatrală şi Cinematografică.

Pe timpul studenţiei la Actorie se căsătoreşte cu unul dintre cei mai populari artişti ai vremii, George Motoi,  alături de care va rămâne 23 de ani.

„De George m-am îndrăgostit în anul doi de facultate. Mai întâi, văzându-l în filme! Apoi, destinul a făcut să ne întâlnim şi aievea şi să formam un cuplu, în viaţă şi mai tarziu, şi pe scenă. El a fost “Făt Frumosul” pe care îl aşteapta orice fată să vina pe un cal alb… Şi, pentru că era mai matur decât mine, în mare parte mi-a modelat cariera cu experienţa lui.” – Cezara Dafinescu

Repartizata dupa absolvire la Teatrul Naţional din Bucureşti, a încântat publicul cu numeroase roluri memorabile, în teatru și film, jucând alături de câţiva dintre cei mai mari actori români: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Iurie Darie, Puiu Calinescu, Ion Besoiu sau Sebastian Papaiani.

În decembrie 2010, a avut loc premiera piesei “Pluralul Englezesc” de Alan Ayckbourn, în regia lui Toma Enache la Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”, în care actriţa Cezara Dafinescu a jucat rolul Anei.

Din bogata sa activitate cinematografică merită amintite rolurile din: “Ciprian Porumbescu” (1972), “Explozia” (1973), “Accident” (1976), “Reţeaua S” (1980), “Miezul fierbinte al pâinii” (1983), “Secretul lui Nemesis” (1985), “Cucoana Chiriţa” (1986), “Chiriţa în Iaşi” (1987), “Şobolanii roşii” (1990), “Harababura” (1990), “Atac în bibliotecă” (1992), “Inelul cu briliant” (1993), “Crăciun însângerat” (1994), “Complicitate la crimă” (1999), “Trenul celor 7 păcate” (2004), “Bunraku” (2009) sau “Toni Erdmann” (2016).

Foto: Cezara Dafinescu – facebook, cinemagia

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.