Cezara Dafinescu, 71
https://www.ziarulmetropolis.ro/cezara-dafinescu-71/

“Cred că am devenit, astăzi, persoana care mi-am dorit să fiu. Am învăţat că, indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta. Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi prin cuvinte calde. S-ar putea să fie ultima oară când îi vezi… Am învăţat să iubesc ca să pot fi iubită!” – Cezara Dafinescu, actrita care, ieri, şi-a serbat cea de-a 71 -a aniversare!

Un articol de Petre Ivan|5 august 2019

Cezara Dafinescu s-a născut la 4 august 1948, la Sibiu. La vârsta de opt ani a părăsit localitatea natală şi s-a mutat cu familia la Bucureşti.

“Tot ceea ce sunt acum datorez îngerului numit mama. Nici un om care are o mama divină nu e sărac… (…) aveam si un tata minunat, care mă adora. El m-a învăţat să-mi păstrez visele vii. Îmi spunea: Întelege că pentru a realiza ceva, trebuie să ai credinţă şi încredere în tine, viziune, muncă, determinare şi dăruire. Aminteste-ţi că toate lucrurile sunt posibile pentru cei care cred”.  – Cezara Dafinescucezara dafinescu

Aici a făcut doi ani de balet clasic, dar pentru ca era prea înaltă a ales sportul. A urmat cursurile unui liceu sportiv, a devenit campioană naşională la atletism juniori, după care a plecat în străinatate.

Colegă cu Mihaela Peneş şi Ilie Năstase, suferă un accident, care îi va întrerupe cariera sportivă. Acela a fost momentul în care Cezara Dafinescu a decis să aleagă actoria, absolvind în 1973  Institutul de Arta Teatrală şi Cinematografică.

Pe timpul studenţiei la Actorie se căsătoreşte cu unul dintre cei mai populari artişti ai vremii, George Motoi,  alături de care va rămâne 23 de ani.

“De George m-am îndrăgostit în anul doi de facultate. Mai întâi, văzându-l în filme! Apoi, destinul a făcut să ne întâlnim şi aievea şi să formam un cuplu, în viaţă şi mai tarziu, şi pe scenă. El a fost “Făt Frumosul” pe care îl aşteapta orice fată să vina pe un cal alb… Şi, pentru că era mai matur decât mine, în mare parte mi-a modelat cariera cu experienţa lui.” – Cezara Dafinescu

Repartizata dupa absolvire la Teatrul Naţional din Bucureşti, a încântat publicul cu numeroase roluri memorabile, în teatru și film, jucând alături de câţiva dintre cei mai mari actori români: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Iurie Darie, Puiu Calinescu, Ion Besoiu sau Sebastian Papaiani.

În decembrie 2010, a avut loc premiera piesei “Pluralul Englezesc” de Alan Ayckbourn, în regia lui Toma Enache la Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”, în care actriţa Cezara Dafinescu a jucat rolul Anei.

Din bogata sa activitate cinematografică merită amintite rolurile din: “Ciprian Porumbescu” (1972), “Explozia” (1973), “Accident” (1976), “Reţeaua S” (1980), “Miezul fierbinte al pâinii” (1983), “Secretul lui Nemesis” (1985), “Cucoana Chiriţa” (1986), “Chiriţa în Iaşi” (1987), “Şobolanii roşii” (1990), “Harababura” (1990), “Atac în bibliotecă” (1992), “Inelul cu briliant” (1993), “Crăciun însângerat” (1994), “Complicitate la crimă” (1999), “Trenul celor 7 păcate” (2004), “Bunraku” (2009) sau “Toni Erdmann” (2016).

Foto: Cezara Dafinescu – facebook, cinemagia

16
/02
/21

OPINIE Cinematografia română este aproape de un moment istoric – cel puţin o nominalizare la Premiile Oscar. În ciuda succesului internaţional uriaş, documentarul „colectiv” al lui Alexander Nanau a împărţit opinia publică din România. Unul dintre motivele de divizare – prezenţa lui Vlad Voiculescu. E bine, totuşi, când un film stârneşte valuri şi nu e primit cu indiferenţă.

11
/02
/21

„Les traducteurs” (2019), în regia lui Régis Roinsard, a intrat în cinematografele de la noi din 5 februarie, distribuit de Independența Film. Un lungmetraj captivant, care țese o adevărată enigmă în jurul unui bestseller, fentându-și spectatorul la fiecare pas.

10
/02
/21

Luni, 8 februarie, de la ora 18:00, pe pagina de Facebook a Festivalului Internațional Film O'Clock a putut fi urmărită conferința de presă care a anunțat selecția oficială de scurtmetraje din competiția festivalului. Cele 15 titluri au fost prezentate de Mirona Radu, fondator și director de festival, delegat pentru România, Ioanna Kryona, delegat pentru Grecia, Andrew Mohsen, delegat pentru Egipt și au fost urmate de o discuție cu criticul de film Cristi Mărculescu.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

”Another Round / Încă un rând”, cel mai recent film în regia lui Thomas Vinterberg cu Mads Mikkelsen în rolul principal a fost nominalizat astăzi la categoria ”Cel mai bun film într-o limbă străină” la cea de 78-a ediție a Globurilor de Aur, care va avea loc anul acesta pe 28 februarie, într-o variantă online transmisă în direct, simultan din New York și Los Angeles.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

02
/02
/21

Film O'Clock International Festival a apărut ca un parteneriat între țări care împărtășesc același fus orar și dragostea pentru cinema, ce își propune să fie mai mult decât un festival de film – o adevărată mișcare culturală ce folosește ca mijloace meridianul și fusul orar pentru a transforma Terra într-o citadelă cinematografică.

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.