Cina noastră cea de toate serile
https://www.ziarulmetropolis.ro/cina-noastra-cea-de-toate-serile/

Imaginaţi-vă o cină cât un spectacol de teatru, imaginaţi-vă o seară în care, aşezaţi la patru mese lungi, oamenii intră într-o poveste despre care până atunci nu ştiuseră nimic. Acela e un joc şi e, în acelaşi timp, o istorie, iar aceasta nu este cronica unui spectacol, ci cronica unei întâmplări nu tocmai obişnuite.

Un articol de Alina Vîlcan|18 noiembrie 2015

„Foamea noastră cea de toate zilele” este, însă, un spectacol de teatru, primul de la noi de acest tip, un spectacol după un text de Peca Ștefan, în regia Anei Mărgineanu și a lui Radu Apostol, un spectacol-cină și un spectacol documentar pe care l-am văzut nu de mult la Centrul de Teatru Educațional Replika, din strada Lânăriei nr. 93, cartierul Tineretului.

În curtea micului teatru din strada Lânăriei, la lăsarea serii, eram mai ales tineri, actorii ne împărțeau pe grupuri și fiecare dintre cei patru protagoniști își introducea în poveste micul grup și fiecare grup număra în jur de zece oameni; cei zece primeau bavete albe pe care erau tipărite nume. Fiecare intra astfel într-o familie, apoi intram cu toții în sală, și sala nu era una obișnuită, mesele lungi, acoperite cu hârtie albă, formau un dreptunghi.

Noi luam loc la aceste mese în funcție de familia din care făceam acum parte, eu eram C. Coniță și m-am așezat la masa familiei Coniță, despărțindu-mă astfel de persoana cu care venisem, căci persoana aceasta era acum parte din familia Șură, dacă înțelegeți.

În fața noastră, actorii întindeau un fir, iar firul era chiar viața filantropului Septimiu Bazilescu Ariston, despre care auzeam pentru prima dată. Se părea că acesta, pasionat de chimie alimentară de mic copil, cunoscând ororile foamei în cartierul Berceni, pusese la cale un program social care ar fi trebuit să însemne sfârșitul foamei în comunitățile mici și căruia îi spusese „Foamea noastră cea de toate zilele”.

Se întâmpla după 1990, după ce acest fiu de mari boieri din zona Focșaniului, a cărui familie pierduse tot la naționalizare, trecuse prin nenumărate aventuri, încercase să fugă din țară, fusese prins și închis în pușcării ca Balta Brăilei, Canal sau Poarta Albă, primise apoi o bursă Rockefeller și cu acest pașaport luase drumul Americii unde lucrase pentru NASA. Acolo făcuse cercetări nutriționale pentru astronauți, prin programul Apollo, până când se văzuse expulzat în ’70; și iată-l din nou în România.

De la mesele noastre, îl vedeam pe fiul rămas atunci în America, urându-și tatăl în cuvinte mai degrabă englezești, o vedeam pe cea din urmă soție a filantropului, senzuală într-o rochie scurtă și albă, după moda anilor ’20, îl vedeam pe majordomul Gelu, tipul fidel stăpânului, bărbat încărcat de datorii și de umor, o vedeam pe servitoarea adusă de prin părțile Focșaniului, care e mai mult decât o servitoare.

Erau cu toții acolo, la parastasul de 40 de zile al răposatului, în așteptarea deschiderii testamentului, se certau și depănau amintiri, din când în când mai vorbeau și despre teatru.

Noi eram publicul lor, cu care uneori se opreau să mai joace un joc, de-a îmbrățișarea sau de-a ajutorul, ne cereau să scriem pe mesele albe cuvinte, să scriem chiar acolo de câți bani am avea nevoie ca să scăpăm de griji, să scriem de ce ne este cel mai foame.

În acea seară, la acea masă albă, am aflat că foamea de afecțiune e cea mai mare dintre toate, așa zisese însuși Septimiu Bazilescu, iar Septimiu Bazilescu părea omul care nu se înșela niciodată.

12191428_1635506460047898_3352950914108163071_n

Am trăit acolo momente de teatru în teatru, când nu știam dacă asistăm la o pană de curent sau la un nou spectacol în spectacol, căci în acele clipe jocul actorilor părea să se întrerupă, am legat poate prietenii cu vecinii de masă, cu care împărțeam sticlele mari de apă plată, am mâncat de-adevăratelea supă și friptură de pui cu garnituri de legume și mici prăjituri de ciocolată presărate cu nucă de cocos.

Poate că ne simțeam vinovați, într-un fel straniu, că în acea seară spectacolul și cina se țineau pentru noi, cei care, de bine de rău, încă mai aveam ce mânca și acasă, și nu pentru oamenii din centrele sociale ale Bercenilor, așa cum se jucase de fiecare dată până atunci. Și, totuși, câți dintre noi nu s-au gândit în acele momente cum ar arăta lumea dacă o astfel de cină ar deveni ceva obișnuit, o cină de toate serile?

La final, ne-am așezat în cerc, și noi (public), și actorii (Katia Pascariu, Sabrina Iașchevici, Sebastian Marina, Viorel Cojanu). S-a vorbit un timp despre ce a însemnat, de fapt, acest proiect. Atunci a tăcut și vioara (Raul Stănulescu).

Despre ce a fost, de fapt, vorba?

„Public şi artişti re-creează împreună, în cadrul unui spectacol-cină, unul dintre proiectele filantropului român Septimiu Bazilescu Ariston de a vindeca foamea noastră cea de toate zilele. Având la bază câteva însemnări incomplete ale filantropului, găsite în documentare, dar și o serie de interviuri cu oameni care şi-au pierdut casele în sectorul 4 din Bucureşti, Foamea noastră cea de toate zilele creează o experienţă imersivă care îşi propune să exploreze natura sărăciei din România, relaţia dintre schimbare socială reală şi procesul artistic, conflictul dintre realitate şi ficţiune şi felul în care îl consumăm în timpul participării la un spectacol.” (Peca Ștefan, autor)

Proiect cultural realizat cu sprijinul financiar al AFCN şi ARCUB, în cadrul programului Eşti Bucureşti.

 

FOTO: Centrul de teatru educațional

08
/11
/12

Vineri, la ora 20:00, bucureştenii amatori de artã nonformalã pot lua parte la un spectacol de improvizaṭie în incinta Inlight Theatre Pub. Vorbind despre evenimentul lor, cei de la Inlight au transmis urmãtoarele :   Cum detestă vreun contabil vorba lungă cu mult intro, Iată, vă spunem concis: facem iar un show de impro!

08
/11
/12

Sala de concerte a Ateneului Român din Bucureşti a fost locul unde Boris Berezovsky a susţinut un concert la pian, în seara de 6 noiembrie 2012. Iubitorii de pian şi de muzică clasică au umplut sala Ateneului, în dorinţa de a-l asculta pe unul dintre cei mai renumiţi pianişti din lume, la ora actuală. Boris Berezovsky a intrat pe scenă cu un […]

08
/11
/12

Începe cea de-a cincea ediṭie a festivalului Internaṭional al Artelor Spectacolului Muzical ,,Viaṭa e frumoasã !’’ programatã pentru a se desfãşura în perioada 8-18 noiembrie. Primul eveniment al deschiderii constã în expoziṭia de litografii ,, Spectacol în alb şi negru’’, realizatã de cãtre ROXandSAN, începând cu ora 18 :00 în Foaierul Sãlii Studio.  Cu toate acestea, evenimentul […]

08
/11
/12

Teatrul Naṭional Ion Luca Caragiale analizeazã posibilitatea de a implementa un sistem propriu de vânzare sau rezervare a biletelor pentru spectacole ; acesta urmeazã sã fie online.   Pentru moment, rezervãri de bilete se pot face pentru toate spectacolele din grila de program, mai puṭin pentru Dineu cu proşti, Egoistul, Livada de vişini şi Sinucigaşul.

08
/11
/12

Primul Muzeu al Deşeurilor din Europa s-a redeschis oficial, miercuri, la Biblioteca Naţională a României, şi presupune o expoziţie itinerantă care reconstituie traseul de transformare a resurselor în obiecte utile şi apoi în deşeuri. Muzeul este împărţit pe secţiuni speciale, în funcţie de categoriile de deşeuri, de la ambalaje (plastic, hârtie, sticlă, metal), la DEEE-uri […]

08
/11
/12

Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) a obţinut o finanţare de 497.000 de lei din partea Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), aceasta fiind cea mai mare sumă alocată unui eveniment cinematografic care se va desfăşura în prima jumătate a anului viitor, informează site-ul CNC. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) ajunge anul viitor la cea […]

08
/11
/12

Lucrarea „Muză” („Une Muse”), de Constantin Brâncuşi, s-a vândut cu suma de 12,4 milioane la licitaţia organizată de Casa Christie’s, miercuri seara, la New York, care pe ansamblu s-a situat sub nivelul estimărilor iniţiale ale organizatorilor.   Preţul obţinut de lucrarea lui Brâncuşi la căderea ciocanului a fost de exact 11 milioane de dolari, la […]

08
/11
/12

 Scriitorul Lucian Dan Teodorovici a câştigat, miercuri seară, premiul „Augustin Frăţilă”, în valoare de 10.000 de euro, acordat pentru cel mai recent volum al său, „Matei Brunul”.   Cele cinci romane finaliste ale concursului au fost „FEM”, de Magda Cârneci (Cartea Românească, 2011), „Viaţa lui Kostas Venetis”, de Octavian Soviany (Cartea Românească, 2011), „Emoţia”, de Mirela Stănciulescu (Humanitas, […]

08
/11
/12

GOOGLE sărbătoreşte, joi, 165 de ani de la naşterea scriitorului irlandez Bram Stoker, autorul romanului „Dracula”, printr-un logo care-l prezintă pe celebrul vampir alături de alte personaje specifice. Noul logo al Google, realizat în alb – negru, este inspirat din coperta primei ediţii a volumului „Dracula”, publicată în 1897, potrivit relatărilor din presa internaţională. În noul […]

07
/11
/12

„Nu vorbi de moarte într-un spital fiindcă nu te aude nimeni.” 16,17,18 noiembrie va fi weekendul cu Oscar și Tanti Roz  la Bulandra, Sala Toma Caragiu. O piesă mult așteptată de la începutul stagiunii, în care nu este vorba despre moarte, ci despre valorificarea vieții chiar dacă ai 120 de ani de trăit sau 12 […]

07
/11
/12

Filmul „Evadarea”, de Andrei Gruzsniczki, este producţia care i-a adus pe doi dintre cei mai importanţi tineri actori de teatru români, Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu, să joace pentru prima dată împreună şi care i-a dat lui Nicuşor Dan un „rol” de consultant în matematică. Filmul „Evadarea” spune povestea lui Sorin Pârvu (Sorin Leoveanu), un matematician român […]

07
/11
/12

Cinema Studio va găzdui în perioada 26 – 29 noiembrie Zilele filmului rusesc la Bucureşti, eveniment ce are loc în cadrul celei de-a doua ediţii a Zilelor Culturii Ruse – „Din Rusia, cu sufletul deschis”. Evenimentul va fi deschis pe 26 noiembrie cu proiecţia celui mai recent film regizat de Karen Sahnazarov, „Tigrul alb”, peliculă […]

07
/11
/12

Festivalul Internaţional de la Salonic, care se desfăşoară în perioada 2-11 noiembrie, unul dintre cele mai mari evenimente de gen din regiune, îi dedică o retrospectivă integrală regizorului Cristian Mungiu. La Salonic sunt proiectate toate filmele cineastului român, de la scurtmetrajele de şcoală „Mariana” (1997) şi „Mâna lui Paulista” (1998) până la cel mai nou […]

07
/11
/12

Scriitorul francez Jérôme Ferrari a câştigat, miercuri, premiul Goncourt pe 2012 – cel mai prestigios trofeu literar francez -, pentru romanul său „Le Sermon sur la chute de Rome” (publicat la editura Actes Sud), a cărui acţiune are ca fundal violenta Corsică.   Membrii juriului Goncourt au desemnat, din al doilea tur de scrutin, ca acest roman […]

07
/11
/12

Scriitoarea Scholastique Mukasonga, originară din Rwanda, a câştigat, miercuri, premiul Renaudot pe 2012, acesta fiind unul dintre cele mai prestigioase trofee literare acordate în Franţa. Scriitoarea Scholastique Mukasonga, care nu figura în selecţia finală, a fost recompensată cu premiul Renaudot pe 2012 pentru volumul „Notre-Dame du Nil”, publicat la editura Gallimard. Ea a obţinut şase voturi, […]