Cinci greșeli de top pe care le facem atunci când scriem. Cum le poți evita?
https://www.ziarulmetropolis.ro/cinci-greseli-de-top-pe-care-le-facem-atunci-cand-scriem-cum-le-poti-evita/

Limba română le pune încă destule probleme vorbitorilor ei, iar când vine vorba de scris, greşelile sunt dintre cele mai frecvente. Comunicarea de tip messenger, Facebook, SMS duce la greşeli dintre cele mai diverse.

Un articol de Monica Andronescu|26 octombrie 2016

Motivele pentru care se scrie cu din ce în ce mai multe greșeli în limba română sunt multiple și ele încep cu o pregătire defectuoasă în clasele primare. Se adaugă apoi mass-media… E de-ajuns o seară la televizor ca să vânezi nenumărate greșeli de toate felurile, care, din păcate, au un impact destul de mare asupra populației. Și să nu uităm că, așa cum spuneau cifrele din Barometrul cultural pe 2015, peste jumătate dintre români se uită la televizor cel puțin trei ore pe zi, în timp ce doar 21% dintre ei au citit o carte în ultimul an… Prin urmare, folosirea greșită a unor cuvinte în limba română este aproape justificată… Am ales cinci dintre cele mai frecvente și mai deranjante greșeli de scriere din limba română și vă oferim câteva soluții simple ca să încercați să le evitați.

1.Verbul „a fi” cu multele lui forme se află în topul greșelilor. Când anume trebuie scris cu un singur „i” și când cu doi? „I”-ul cel năstruşnic apare sau dispare întotdeauna la momentul nepotrivit… Și totuși lucrurile nu-s așa de complicate. La formele lui de infinitiv, adică „a fi sau a nu fi”, verbul se scrie întotdeauna cu un singur „i”. În schimb, atunci când folosim formele de conjunctiv prezent, fie forma afirmativă, fie cea negativă, adică „să fii sau să nu fii”, „i”-ul se dublează, precum în exemplele „să fii acolo la ora 6”, „să fii cuminte” sau „să nu fii supărat pe mine”. Doar atunci când este verb auxiliar (adică apare într-o structură însoţind un alt verb) apare forma cu un singur „i”, precum în exemplele, „să fi ajuns la timp”, „să fi vorbit despre asta mai devreme…”, „să fi descoperit mai devreme…”. Un test și mai simplu pentru cei care au auzul fin și mai puține cunoștințe de gramatică ar fi să încerce să perceapă lungimea sunetului: atunci când sunetul „i” se aude mai lung, în scris se vor regăsi doi „i”, iar atunci când este scurt, în scris va fi un singur „i”. Încercați! Nu este este atât de complicat!

2.Verbele „a aşeza” şi „a înşela” sunt folosite frecvent greşit la forma lor de indicativ prezent, persoana a III-a. Corect este „aşază” şi „înşală”, adică fără litera „e”. De cele mai multe ori le veți întâlni scrise greșit, cu diftong, probabil dintr-un exces de corectitudine, adică „aşează” şi „înşeală”. În schimb, substantivul „greşeală” conţine diftongul „ea”. Corect este „greşeală”, nu „greşală”!

Corect: Așază – NU așează!

Înșală – NU înșeală!

DAR

Corect: Greșeală – NU greșală!

3.Verbul „a crea” pune întotdeauna probleme la formele lui de indicativ prezent şi imperfect. Niciodată nu ştim câţi „e” trebuie folosiţi atunci când îl scriem. Un truc care ne salvează întotdeauna este să conjugăm paralel verbul „a lucra”. Verbul „a crea” va avea întotdeauna un „e” în plus faţă de „a lucra”. Acolo unde verbul „a lucra” conţine un „e” în conjugare, verbul „a crea” va conţine doi. Acolo unde verbul „a lucra” nu conţine niciunul, verbul „a crea” va conţine un singur „e”. Spre exemplificare:

Eu lucrez – Eu creez

Eu lucram – Eu cream

Tu lucrezi – Tu creezi

Tu lucrai – Tu creai

El lucrează – El creează

El lucra – El crea

4.Virgula este unul dintre cei mai mari dușmani. Niciodată nu stă la locul ei. Este un element utilizat din ce în ce mai greşit în limba română scrisă, iar una dintre situaţiile în care este pe nedrept dată la o parte e înaintea conjuncţiilor adversative: „dar”, „iar”, „ci”, „însă”. Aşadar, înainte de aceste cuvinte este corect să existe întotdeauna virgulă! Folosiți-o cu încredere!

5.Pronumele posesiv „noştri”/ „voştri”. Și aici „i”-ul buclucaș își face de cap. Este adesea folosit greşit, adică i se dublează „i”-ul final. Numai că în această situație lucrurile sunt mult mai simple. Corect este întotdeauna cu un singur „i”. „Noștri” și „voștri” n-au în nicio situație nevoie de un al doilea „i”.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.

20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

Pagina 3 din 41234