Ziarul Metropolis vă propune, într-o ordine aleatorie, cinci romane recente care invită la descoperiri.
Un articol de Dana Ionescu|7 august 2020
Evadările imaginare domină ciudatul an 2020, când lumea a fost cuprinsă de pandemie și e obligată să-și schimbe comportamentul social. Într-o vreme în care nu se recomandă călătoriile, pentru că ele presupun riscuri, cărțile pot asigura, ca întotdeauna, evadări necesare.
1.„Strigă-mă pe numele tău” de André Aciman, traducere de Cristian Ionescu, Editura Polirom
La o vilă din Bordighera, Liguria, pe malul Mediteranei, într-un decor desprins dintr-o pictură de Monet, unde timpul curge altfel, sub soarele cald al unei vacanțe în care viața cotidiană se reconfigurează ne invită povestea pe care o spune scriitorul american în „Strigă-mă pe numele tău”.
Deja celebru, romanul său recompune cu delicatețe, în nuanțe bogate și greu de uitat, o relație pe care o descoperim din perspectiva adolescentului Elio.
Reeditată în format de buzunar la Editura Polirom, cartea care a fost ecranizată într-un film care a câștigat numeroase premii trasează fin contururile prieteniei lui intense, ambigue cu rafinatul Oliver, venit într-o vacanță departe de lumea universitară americană din care face parte.
În lunga vara italiană, în care natura își arată forța și un farmec unic, două ființe se trezesc într-o poveste copleșită de frumusețea atemporală a Rivierei italiene. Învăluită în aburul melancoliei, ea e recompusă într-un roman ce mizează cu stil pe semitonuri.
2. „Copiii de pe Volga” de Guzel Iahina, traducere de Luana Schidu, Editura Humanitas Fiction
O călătorie în timp, în prima parte a secolului XX, descoperim în recent editatul roman al scriitoarei de succes Guzel Iahina, cunoscută pentru „Zuleiha deschide ochii”, volum apărut tot la Humanitas Fiction.
Volga și mitologia ei sunt fundamentale pentru ficțiunea pe care autoarea o construiește, invitând la reverie, dar, în același timp, solicitându-și cititorii să descifreze relații și enigme. Delicatul balans în care ea alege să așeze realitatea istorică și ficțiunea joacă un rol important. Acolo, de o parte și de alta a Volgăi, fragile ființe umane, jucării în mâinile destinului, trăiesc printre basme, eresuri și superstiții.
Dominată de irațional, existența lor gravitează în jurul straniului profesor Bach. Pe celălalt mal al Volgăi, în ținutul lui Udo Grimm, au loc lecțiile lui de germană cu Klara, fiica acestuia.
Universurile se amestecă și se despart, lumile se schimbă, realitatea nu e niciodată nici limpede, nici simplă.
3. „Șefa, un roman culinar” de Marie Ndiaye, traducere de Tristana Ir, Editura Trei
După ce a debutat cu un roman la optsprezece ani, a continuat să scrie și s-a impus repede. Autoarea „celei de-a doua piese de teatru scrise de o femeie care a fost inclusă în repertoriul Comediei Franceze”, Marie Ndiaye are în palmares Premiul Goncourt, câștigat în 2009, pentru romanul, tradus și la noi, „Trei femei puternice”.
Romanul ce recompune viața unei femei care face capodopere în bucătărie, la Bordeaux, unde așteptările sunt mari, are o „frumusețe violentă”, cum bine spunea un critic din Franța, și ea trebuie savurată. Iat-o pe stăpâna artei gastronomiei devenind dintr-o fetiță oarecare o femeie cu o viață deloc lipsită de nuanțe – o viață cu multe goluri, dar în care se strecoară și bucuria.
Romanciera se joacă frumos cu o mulțime de culori, are subtilități și o ușurință remarcabilă de a pătrunde în cotloane, de a sugera ce nu se vede, de a stârni curiozitatea și imaginația.
Povestea are fluiditate, personajele au contur și relația lor cu mediu se construiește nuanțat, astfel încât cititorul are de ce să se bucure că citește romanul.
4. „Sărutul pictat” de Elizabeth Hickey, traducere de Irina Cerchia, Editura Nemira
Datorită unicității și forței ei, pictura lui Gustav Klimt, uimitoare în epoca în care a trăit artistul, o poate recunoaște azi oricine. Ea a intrat deja în viața noastră cotidiană – o vedem reprodusă pe stilouri, căni, eșarfe și o mulțime de alte suveniruri.
„Sărutul” lui este, și el sau mai ales el, peste tot. Misiune seducătoare, dar deloc ușoară, să imaginezi secvențe din viața unui asemenea artist e un pariu remarcabil. Cum să însuflețești bogata lumea vieneză de acum un secol? Cum să-i redai farmecul, tumultul, bogăția?
Elizbeth Hickey, specialistă în istoria artei, a reușit să scrie un roman în care prinde viață Viena moderniștilor, orașul acela cosmopolit, muzical și pictural, în care o mulțime de artiști își caută drumul.
Viața diurnă și nocturnă a metropolei se etalează convingător într-un roman care știința de a te face curios și dornic să-ți faci propriile descoperiri. Dacă la Viena e mai greu de ajuns vara aceasta, încercați o incursiune cu „Sărutul pictat”.
5. „Fără să ajungi vreodată în vârf” de Paolo Cognetti, traducere de Cerasela Barbone, Editura Polirom
Spre sălbăticia inaccesibilă din Himalaya, de unde lumea se vede cu totul altfel și sensurile tuturor lucrurilor sunt altele, pornește eroul din a treia scriere a lui Paolo Cognetti tradusă în România.
Deși cea mai cunoscută carte a tânărului scriitor italian rămâne „Cei opt munți”, care l-a consacrat pe plan internațional, și romanul publicat anul acesta la Polirom merită din plin timpul prețios al cititorului.
În Dolpo, ținutul aspru în care natura și forța ei te obligă să vezi altfel viața, legăturile dintre oameni se fac la un nivel rar atins în viața citadină. Departe de lumea dezlănțuită, cei trei prieteni plecați în expediția inițiatică descoperă, desigur, ființe de altă calitate și, de asemenea, stări proprii de altă calitate.
Util și liniștitor exercițiu de meditație, lectura aceasta care durează câteva ore este ca o evadare necesară.
În lunga vara italiană, în care natura își arată forța și un farmec unic, două ființe se trezesc într-o poveste copleșită de frumusețea atemporală a Rivierei italiene.
Foto: SmartTravel.com
