Cinci trucuri prin care să evitați cinci capcane ale limbii române
https://www.ziarulmetropolis.ro/cinci-trucuri-prin-care-sa-evitati-cinci-capcane-ale-limbii-romane/

Aşa „dulce şi frumoasă” cum este limba română, e, totuşi, mai plină de capcane decât câmpurile minate. Am identificat pentru voi cinci dintre cele mai frecvente greşeli şi vă oferim câteva trucuri, ca să le evitaţi cât mai uşor.

Un articol de Monica Andronescu|25 Ianuarie 2016

Pe Facebook, în SMS-urile pe care le scriem în grabă sau în vorbirea curentă, folosim adesea structuri gramaticale greșite, preluate multe dintre ele din mass-media și propagate cu o viteză uimitoare. Începem o serie de texte în care vom identifica astfel de greșeli frecvente, în scris sau în vorbire, și vă oferim și mici trucuri, ca să le puteți ocoli cu succes.

Una dintre cele mai frecvente greșeli în scriere este forma de plural al substantivului „membru”, folosit la forma de plural, articulat sau nearticulat: „membri sau membrii”. E un mister pentru cei mai mulți dintre utilizatorii limbii române când anume se dublează „i”-ul și de ce. Explicaţia gramaticală este simplă: cuvântul se scrie cu un singur „i”, atunci când este nearticulat şi cu doi „i”, atunci când apare articolul hotărât. Cel mai simplu de folosit pentru cei nefamiliarizaţi cu noţiunile gramaticale este un mic truc: înlocuiţi cuvântul „membri”, atunci când nu sunteţi siguri cum trebuie să-l scrieţi, cu un alt substantiv, mai puțin buclucaş, de exemplu, „elevi”. Dacă în structura respectivă „elevi” va avea un singur „i”, atunci şi „membri” va avea tot unul. Şi invers. Exemplu: „Membrii (elevii) comitetului au plecat în vacanţă” versus „Trei membri (elevi) au plecat în vacanţă”.

Prepoziţia „datorită” utilizată în locul locuţiunii prepoziţionale „din cauza”. Mai nou, limba română aproape că a scos din uz expresia „din cauza”, mai toţi vorbitorii folosind abuziv, în locul ei, prepoziţia „datorită”, ceea ce duce uneori la situaţii ilare. „Datorită” se folosește cu sens pozitiv, iar „din cauza”, cu sens negativ. Ca atare, folosirea lui „datorită” într-o situaţie precum: „Datorită lui, am pierdut trenul” este greşită. În schimb, „datorită” este corect folosit în situaţia: „Datorită lui, am câştigat un premiu”.

Substantivul „debut” este unul dintre cele mai „abuzate” în limba română actuală. Conform definiţiei din DEX, debut înseamnă: „început, intrare într-o profesie, într-o activitate (artistică, literară etc.); operă, lucrare care constituie acest început”. Numai că, mai nou, cuvântul „debut” se întrebuinţează eronat pe post de sinonim al cuvântului „început”. Aşadar, este greşită folosirea substantivului „debut” într-o structură precum: „debutul concertului” sau „debutul anului şcolar/ meciului/sezonului”. Nu orice lucru „debutează”, unele mai și „încep”…

Verbul „a vrea” este folosit aproape fără excepție greşit la forma lui de imperfect: „Vroiam, vroiai, vroia…” Este o formă greşită frecvent întrebuinţată, care provine dintr-o contaminare cu un verb sinonim, „a voi”. Aşadar, formele corecte de imperfect ale verbului „a vrea” sunt: „eu vream, tu vreai, el vrea…”, de altfel foarte rar utilizate. Iar formele corecte de imperfect ale verbului „a voi” sunt: „eu voiam, tu voiai, el voia”. Eliminați „r”-ul și totul va fi mai bine!

Pronumele și adjectivul demonstrativ „aceiaşi/ aceeaşi” Este una dintre cele mai frecvente erori care se întâlnesc în scris, unde forma de feminin, singular, a pronumelui şi adjectivului demonstrativ este confundată cu cea de masculin, plural, din cauza unei asemănări fonetice. Aşadar, corect este „aceeaşi fată” (feminin şi singular) şi „aceiaşi băieţi” (masculin şi plural). Mai simplu, când referirea e la un singur obiect/persoană, folosiți întotdeauna forma „aceeași” și când e vorba de mai multe obiecte/ persoane, nu veți da greș dacă veți folosi „aceiași”.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.

20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.

Page 3 of 3123