Cine a realizat bustul reginei Nefertiti acum peste 3.000 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/cine-a-realizat-bustul-reginei-nefertiti-acum-peste-3-000-de-ani/

Identitatea sculptorului care a realizat celebrul bust al reginei Nefertiti, în urmă cu circa 3.400 de ani, a fost confirmată de Alain Zivie, cercetător şi expert în egiptologie la Centrul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice (Centre National de la Recherche Scientifique/CNRS) din Franţa. Descoperit pe 6 decembrie 1912 de o echipă de arheologi germani, celebrul bust […]

Un articol de Andrada Văsii|28 ianuarie 2013

Identitatea sculptorului care a realizat celebrul bust al reginei Nefertiti, în urmă cu circa 3.400 de ani, a fost confirmată de Alain Zivie, cercetător şi expert în egiptologie la Centrul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice (Centre National de la Recherche Scientifique/CNRS) din Franţa.

Descoperit pe 6 decembrie 1912 de o echipă de arheologi germani, celebrul bust al reginei egiptene Nefertiti, în prezent expus la Neues Museum din Berlin, este supranumit „Gioconda Egiptului Antic”, informează lefigaro.fr.

Această sculptură în trei dimensiuni, realizată în calcar stucat şi pictat, aparţine unui gen artistic care nu exista aproape deloc în acea perioadă antică, în urmă cu circa 3.400 de ani. Experţii consideră că bustul reprezintă rodul unui miracol şi al geniului pe care l-a avut creatorul său misterios. Egiptologul german Ludwig Borchardt a descoperit în 1912 atelierul unde lucra acel sculptor antic, în situl arheologic Amarna, capitala construită de faraonul Akhenaton. Potrivit savantului german, care s-a bazat pe un document indirect, autorul bustului a fost sculptorul Tutmes. Această teorie a avut nevoie însă de un secol pentru a fi confirmată.

Pentru a celebra centenarul descoperii bustului, Neues Museum din Berlin găzduieşte începând din 12 decembrie şi până pe 13 aprilie, o expoziţie grandioasă, organizată în jurul bustului lui Nefertiti. Expoziţia este organizată în ciuda disputelor aprinse şi persistente dintre Berlin şi Cairo, care revendică dreptul de proprietate asupra operei. O nouă teză susţinută de expertul francez Alain Zivie are însă toate şansele să surprindă ambele tabere, dar şi pe numeroşii pasionaţi de civilizaţiile faraonice. Alain Zivie, cercetător la CNRS şi directorul misiunii arheologice din Saqqarah, a descoperit şi cercetat mormântul pictorului şi sculptorului Tutmes, al cărui nume apare în documentul din Amarna, şi consideră că acesta este adevăratul creator al bustului reginei Nefertiti.

Cercetătorii francezi au descoperit mormântul subteran al artistului antic pe 24 noiembrie 1996. Acesta este învecinat cu un alt mormânt, care a monopolizat iniţial atenţia arheologilor, întrucât s-a dovedit a fi locul în care a fost înmormântată fiica cea mare a faraonului Akhenaton cu Nefertiti, sora vitregă a lui Tutankhamon, pe care l-a precedat pe tron, fie ca regentă, fie ca regină consoartă. După ce au analizat mormântul acesteia, cercetătorii francezi au cercetat în amănunt şi mormântul artistului Tutmes. „Deşi se află într-o stare proastă de conservare, din cauza numeroaselor infiltrări de apă, mormântul arată că acest personaj era un artist foarte apreciat”, a declarat Alain Zivie.

„A trăit la curtea regală, aşa cum indică apropierea mormântului său de cel al prinţesei Meritaton. Era bogat, fapt dovedit de desenele cu coliere şi brăţări din aur pe care le avea. Se afla la conducerea unui puternic atelier familial, după cum se constată în desenele care îl reprezintă alături de copiii lui. Cu toţii munceau la decorarea mormintelor importante din Valea Regilor”, a adăugat expertul francez.

Fapt excepţional, Tutmes a pictat şi gravat el însuşi o mare parte din mormântul său. Fapt şi mai uimitor, s-a pictat pe sine. Portretul său, realizat în picioare, în care Tutmes apare ţinând în mână o paletă cu peste 20 de culori, poate fi considerat drept cel mai vechi autoportret din istorie. În ultimul set de fresce şi gravuri murale, el a pictat şi un sarcofag dublu, acesta putând fi considerat un semn al dragostei pentru soţia sa. Desenul, în care sunt reprezentate două capete, este pictat din faţă, nu din profil.

Alain Zivie consideră că aceasta este o primă tentativă de reprezentare în trei dimensiuni. „Tutmes a reuşit acest lucru mai târziu, prin bustul lui Nefertiti”, a spus cercetătorul francez. Hieroglifele care descriu titlul pe care îl deţinea Tutmes vorbesc despre acesta ca fiind „directorul scribilor de contururi”, deşi aceştia erau înainte de toate pictori. Cei mai talentaţi dintre ei puteau să devină gravori, modelatori sau chiar sculptori, aşa cum a făcut-o mult mai târziu Michelangelo. „Tutmes din Saqqarah era un artist «care făcea să trăiască» sau «să retrăiască» monumentele şi este persoana menţionată în documentul din Amarna. Acest maestru-pictor avea rolul de a picta camerele, după ce acestea erau construite, eventual modelate chiar de el. Prin acest act final, el dădea viaţă operei sale”, a precizat Alain Zivie.

Câţiva experţi au avut obiecţii faţă de această teorie, considerând că Saqqarah, principalul cimitir din Memphis, aflat la o distanţă de 35 de kilometri de Cairo, se găseşte destul de departe de atelierul din Amarna. Distanţa dintre cele două situri arheologice este de 350 de kilometri. „Cum ai putea să crezi însă că artiştii care aveau o astfel de notorietate nu călătoreau?”, se întreabă cercetătorul francez. „Tutmes a însoţit familia regală în noua reşedinţă regală din Amarna şi chiar dincolo de ea, întrucât mormântul prinţesei Meritaton se află chiar lângă mormântul său”.

Cel puţin un element material confirmă legătura dintre mormântul artistului egiptean şi bustul reginei Nefertiti: analizele preliminare ale materialelor folosite de Tutmes în mormântul său au fost realizate de Philippe Walter, chimist la CNRS. Ele au evidenţiat o asemănare foarte mare cu tehnicile utilizate în timpul procedurii de pictare a bustului reginei Nefertiti.

 

Sursa: Mediafax

07
/02
/24

Eyedrops și Pinholes, trupe de rock alternativ, pleacă într-un turneu ce cuprinde nouă orașe prin țară dar și în Republica Moldova, începând cu data de 8 februarie, din Timișoara, urmând să transforme într-o petrecere, pe rând, alte opt puncte geografice importante.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.

05
/02
/24

Vineri, 9 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO va fi dirijată de RADU PAPONIU, director artistic și muzical al ansamblului Southwest Florida Symphony Orchestra, dirijor asociat al Filarmonicii din Naples (Florida – S.U.A.) și director muzical al Orchestrei de Tineret din același oraș american. Din 2017, Radu Paponiu a dirijat Filarmonica din Naples în peste 100 de evenimente diferite de muzică clasică, pop sau în proiecte educaționale.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

05
/02
/24

Prima premieră a anului 2024 la Teatrul EXCELSIOR (singurul teatru din București dedicat adolescenților și tinerilor) este spectacolul PTERODACTILI de Nicky Silver, o producție în regia lui Radu Iacoban și scenografia lui Tudor Prodan.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

04
/02
/24

NOU Un singur personaj, în care coabitează două ființe diferite, chiar opuse. Un singur monolog, lung, rostit de doi actori, într-un spectacol nou intrat în portofoliul Teatrului Metropolis, în urma concursului pentru debutanți, “StarT”

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.