2013 este considerat de mulţi critici anul cu cea mai impresionantă abundenţă creativă din ultima vreme, dar şi anul în care recordul global de încasări are şanse mari să fie doborât până pe 31 decembrie. Cinematograful în 2013 – o analiză Mediafax.
Un articol de Petre Ivan|26 decembrie 2013
2013 este considerat de mulţi critici anul cu cea mai impresionantă abundenţă creativă din ultima vreme, dar şi anul în care recordul global de încasări are şanse mari să fie doborât până pe 31 decembrie. Cinematograful in 2013 – o analiză Mediafax.
O obligaţie recurentă a criticilor de film este aceea de a analiza starea actuală a cinematografiei. Analizele lor reprezintă o necesitate pentru bunul mers al industriei de la Hollywood, prinsă permanent între „stânca” cinică a nevoii de a lansa blockbusteruri şi cursa infernală după Oscaruri.
Mulţi dintre criticii de film sunt de părere că 2013 ar putea fi un an extraordinar prin prisma creativităţii de care au dat dovadă filmele lansate în ultimele 12 luni.
Comparat de criticii de la Vanity Fair cu anul 1939 – când, printre cele zece lungmetraje nominalizate la premiile Oscar la categoria „cel mai bun film” s-au aflat pelicule precum „Pe aripile vântului” (câştigătorul din acel an), „Vrăjitorul din Oz”, „Ninotchka”, „Domnul Smith merge la Washington” şi „La răscruce de vânturi”
cu anul 1994 – care a adus pe marile ecrane filme precum „Pulp Fiction”, „Regele Leu”, „Închisoarea îngerilor”, „Legendele toamnei”, Născuţi asasini” şi „Forrest Gump”
sau de criticii de la The Telegraph cu anul 2007 – când peliculele care au rămas în conştiinţa publicului larg s-au intitulat „Va curge sânge”, „Nu există ţară pentru bătrâni”, „Asasinarea lui Jesse James de către laşul Robert Ford” şi „I se spunea Zodiac”
2013 pare să aibă alura unui an vintage pentru cinema, încărcat de magie, care aminteşte de epoca de glorie a acestei industrii.
Ce are, aşadar, 2013 de oferit în comparaţie cu acei ani extraordinari?
Înainte de toate, multă imaginaţie, creativitate, o paletă vastă de genuri cinematografice abordate şi mult curaj în privinţa subiectelor alese de cineaşti pentru filmele lor.
Marele Gatsby, World War Z, Gravity, Captain Phillips, Iron Man 3, La Grande Bellezza
Printre cele mai ofertante pelicule din acest punct de vedere, „Marele Gatsby”, regizat de Baz Luhrman, a impresionat spectatorii cu un spectacol de imagine excelent, fiind, probabil, una dintre cele mai bune adaptări ale celebrului roman omonim scris de F. Scott Fitzgerald;
„World War Z” a fost unul dintre cele mai inteligente şi cel mai bine produse blockbusteruri din sezonul de vară (ţinând cont de bugetul alocat şi de genul abordat – filme cu zombie),
chiar dacă a fost totuşi depăşit în boxoffice de „Gravity”, de Alfonso Cuaron, considerat unul dintre cele mai spectaculoase filme SF- din punctul de vedere al efectelor vizuale – care au fost produse vreodată;
„Captain Phillips”, de Paul Greengrass, i-a adus încă o dată talentatului Tom Hanks şansa de a se număra printre principalii pretendenţi la Oscarul din 2014;
Imagine din La Grande Bellezza
„Iron Man 3” a devenit filmul cu cele mai mari încasări din acest an, fiind susţinut de prestaţia plină de vervă, umor şi imaginaţie a actorului Robert Downey Jr.;
„La Grande Bellezza”, magnificul nou film al regizorului Paolo Sorrentino, care i-a făcut pe critici să îl compare cu „La Dolce Vita” al marelui Federico Fellini, spunând că pelicula lui Sorrentino este fie „un tribut”, fie „un furt” (în sens admirativ), fie „o continuare neoficială” a peliculei din 1960.
Blue Jasmine, Blue Caprice, Nebraska, Inside Llewyn Davis, Her, 12 Years a Slave
Tot în 2013, cineaştii independenţi au lansat la rândul lor o serie de pelicule care au impresionat atât criticii de film, cât şi publicul – „Mud”, „Fruitvale Station”, „Blue Jasmine”, „The Butler”, „Enough Said”, „The Place Beyond the Pines”, „Side Effects”, „Before Midnight”, „Blue Caprice”, „The Spectacular Now”.
Potriviti criticilor de la Vanity Fair, în 2013 au fost lansate, totodată, alte câteva lungmetraje extrem de valoroase, care se regăsesc pe lista nominalizărilor de la o serie de premii importante ce au deschis deja sezonul de la Hollywood.
Fiecare dintre ele este ambiţios, sensibil şi poate fi considerat o capodoperă personală regizorală sau actoricească:
„Nebraska”, regizat de Alexander Payne, cu Bruce Dern şi Will Forte,
„Inside Llewyn Davis”, noul film al fraţilor Coen despre scena muzicii folk din New York-ul anilor ’60,
„Her”, un fel de comedie romantică cu acţiunea plasată în viitor, scrisă şi regizată de Spike Jonze, cu Joaquin Phoenix şi vocea actriţei Scarlett Johansson,
dar şi „12 Years a Slave”, de Steve McQueen, considerat deja principalul favorit în cursa pentru Oscarurile din 2014.
Imagine din Blue Jasmine
Oricare dintre aceste lungmetraje va putea fi considerat un câştigător legitim al Oscarului pentru cel mai bun film al anului.
Extrem de lăudate de criticii de cinema sunt şi lungmetrajele „The Past”, cu Berenice Bejo, regizat de cineastul iranian Asghar Farhadi, care a câştigat deja Oscarul pentru cel mai bun film străin în urmă cu doi ani cu pelicula „A Separation”,
drama franceză ce prezintă o iubire imposibilă între două adolescente „La vie d’Adèle”, de Abdellatif Kechiche, câştigătoare a trofeului Palme d’Or de la Cannes din acest an,
lungmetrajul „Philomena”, cu extraordinara Judi Dench în rolul principal, dar şi trei documentare extrem de captivante – „The Armstrong Lie”, „The Act of Killing” şi „Leviathan”.
Se pare că, după un început ceva mai timid, anul 2013 a păstrat pentru final ce avea mai bun şi mai spectaculos:
în această perioadă au fost lansate sau vor fi lansate pelicule impresionante, cu poveşti şi evoluţii actoriceşti de excepţie, precum cele prezentate în
„Dallas Buyers Club”, „Saving Mr. Banks”, „All Is Lost”, „The Secret Life of Walter Mitty”, „August: Osage County”, „The Wolf of Wall Street” şi „American Hustle” – noul film regizat de David O. Russell, care îi readuce împreună pe marele ecran pe Bradley Cooper şi Jennifer Lawrence.
Anul păbușirii conceptului de blockbuster
Câteva cuvinte despre blockbusterurile lansate în acest an.
Deşi 2013 a fost în general un an excelent pentru cinema, sfârşitul lunii mai, care marchează debutul sezonului de vară – perioada în care sunt lansate în mod tradiţional blockbusterurile americane -, a reprezentat o perioadă deosebit de slabă pentru divertismentul de tip „popcorn”.
Potrivit unei analize publicate pe CNN, vara anului 2013 a fost una dintre cele mai catastrofale din istoria acestui gen de filme,
urmând o tendinţă anunţată încă din primăvară de trei nume notabile de la Hollywood: eclecticul regizor Steven Soderbergh şi „regii” blockbusterurilor Steven Spielberg şi George Lucas.
Soderbergh, Spielberg, Lucas
Într-un discurs preluat pe larg de întreaga presă de specialitate, Steven Soderbergh – premiat cu Oscar pentru „Traffic” şi autor al unor filme spectaculoase precum „Contagion” şi cele din seria „Oceans”,
a spus în faţa publicului de la Festivalului de Film de la San Francisco că marile studiouri de la Hollywood se află într-o situaţie „care seamănă puţin cu aceea din Detroit, înainte de pronunţarea falimentului acestui oraş”.
Industria cinematografică, spunea Soderbergh, cu mult pesimism, a făcut să devină mult mai greu să produci „cinema” în locul unui „produs” şi „îşi pune prea multe dintre ouăle sale în coşul destinat blockbusterurilor”.
Imagine cu Steven Soderbergh
O lună mai târziu, Steven Spielberg a prezis „implozia” acestei industrii, din cauza aceleiaşi tendinţe explicate de Soderbergh.
„Se va produce o implozie, în timpul căreia trei sau patru sau poate chiar şase filme produse cu bugete uriaşe se vor prăbuşi la pământ şi acest lucru va schimba paradigma”, a spus Spielberg, în faţa unui grup de studenţi de la Universitatea Southern California.
George Lucas, prezent la acelaşi eveniment, s-a declarat de acord cu afirmaţia făcută de Spielberg:
„Traiectoria care duce către sălile de cinema devine cu adevărat din ce în ce mai îngustă”.
Sezonul estival din 2013 a dovedit că cei trei cineaşti au avut dreptate.
Cel mai prost film din franciza „Star Trek”
Multe dintre aceste pelicule le-au dat spectatorilor sentimentul unui deja-vu. Al treilea opus din franciza „Marea mahmureală” nu s-a mai bucurat de succesul primelor două filme din serie,
„Star Trek Into Darkness” a fost votat cel mai prost film din franciza „Star Trek” de fanii acesteia reuniţi la o convenţie la Las Vegas,
iar „Man of Steel”, noul film din seria „Superman” regizat de Zack Snyder, a fost criticat de critici şi de fanii francizei, deşi a obţinut încasări rezonabile.
De fapt, potrivit criticilor de la The Telegraph, cele mai bune două blockbusteruri au fost două filme pe care publicul le-a evitat cel mai mult.
„Pacific Rim” a fost „scrisoarea de dragoste, timidă şi sentimentală”, scrisă de Guillermo del Toro pe adresa filmelor cu roboţi şi monştri din copilăria sa:
filmul a avut însă ghinionul de a fi lansat în cel mai însorit weekend al anului din Statele Unite şi, fără recunoaşterea de brand adusă de o franciză majoră pentru a menţine viu interesul publicului, s-a prăbuşit în box office la scurt timp după lansare.
Apoi, a venit rândul filmului „The Lone Ranger”, westernul regizat de Gore Verbinski, cu un Johnny Depp care l-a interpretat pe Tonto în stilul lui Buster Keaton.
Filmul a fost desfiinţat de criticii din Statele Unite, care au criticat bugetul de producţie uriaş şi durata prea mare a peliculei, şi a ajuns apoi în Europa însoţit de această publicitate negative
cu toate acestea, a fost îndrăzneţ şi subversiv şi a plasat o încărcătură întreagă de TNT sub mitul arhicunoscut al Vestului american.
„The Lone Ranger”, noul „Waterworld”
„The Lone Ranger”, realizat cu un buget de producţie de 215 milioane de dolari, a reprezentat o uriaşă dezamăgire în box office-ul american, obţinând mai puţin de 90 de milioane de dolari în America de Nord
şi a devenit versiunea din 2013 a catastrofalului „Waterworld” (deşi, ca şi „Waterworld”, „The Lone Ranger” a fost salvat întrucâtva de box office-ul internaţional, unde a obţinut încasări de 171 milioane de dolari).
„After Earth”, cel mai recent film SF cu Will Smith, a fost la rândul său desfiinţat de critici şi de publicul intern – deşi, ca în cazul lui „The Lone Ranger”, publicul din afara Americii de Nord a dovedit ceva mai multă clemenţă.
Cu toate acestea, au existat şi câteva blockbusteruri care au impresionat.
„Gravity”, regizat de Alfonso Cuaron, a fost o adevărată bijuterie SF, un blockbuster 3D care s-a ridicat la înălţimea tehnologiei sale şi s-a bazat în acelaşi timp pe un foarte bine alcătuit studiu al personajelor.
Alte „filme pentru adulţi” – filme cu personaje bine creionate, cu actori capabili să joace şi cu teme despre care se spune că ar avea succes de box office prin faptul că generează dependenţă în rândul adolescenţilor de 15 ani (care alcătuiesc în ultimii ani segmentul majoritar al publicului plătitor de bilete din sălile de cinema)
s-au descurcat foarte bine în box office-ul mondial, indicând faptul că piaţa filmelor cu poveşti bine spuse (pe lângă spectacolul efectelor vizuale) nu a murit încă.
Aceste filme de aventuri, adeseori criticate de „puriştii” cinematografiei, au prezentat însă în acest an anumite elemente neobişnuite.
Liderul de box office din acest an, „Iron Man 3” – ce include o prestaţie actoricească spectaculoasă, tipică pentru Robert Downey Jr. – a inclus un ocol neaşteptat în Tennessee-ul rural.
La rândul său, „The Hunger Games: Catching Fire”, ajutat din plin de distribuţia sa impresionantă,
a ridicat ştacheta la un nivel mult mai înalt, în comparaţie cu primul film din franciză, care a avut câteva scene mai puţin reuşite.
Desparțirea de Roger Ebert
Roger Joseph Ebert a fost un influent critic de film american, jurnalist şi scenarist.
A fost principalul critic de cinema al cotidianului Chicago Sun-Times din 1967 şi până când a murit, pe 4 aprilie 2013, la vârsta de 70 de ani, din cauza unui cancer la tiroidă şi la glandele salivare.
Până în 2013, cronicile sale de film au fost cumpărate şi publicate în peste 200 de ziare.
Imagine cu Roger Ebert
Roger Ebert a publicat peste 20 de cărţi şi zeci de colecţii de cronici de film.
A fost primul critic de film care a primit premiul Pulitzer, în 1975, pentru calitatea cronicilor sale de film – o onoare primită de doar alte două persoane de atunci.
În 2005, a devenit primul critic de film din lume care a fost recompensat cu o stea pe Bulevardul Celebrităţilor – Walk of Fame – din Hollywood.
Box Office
Anul care se încheie a fost unul profitabil pentru cinematografia mondială, în pofida efectelor prelungite ale crizei economice,
încasările pentru primele 10 filme din box office-ul nord-american depăşind pentru al cincilea an consecutiv pragul de 10 miliarde de dolari, recesiunea determinându-i pe oameni să redescopere „magia” sălilor de cinematograf.
Potrivit boxofficemojo.com, până la data de 21 decembrie, încasările din 2013 provenind din vânzările de bilete în America de Nord pentru primele 10 filme au totalizat 10,32 miliarde de dolari.
Această cifră este destul de apropiată de recordul absolut în domeniu, stabilit în 2012 – când încasările pentru primele zece filme de pe piaţa nord-americană au totalizat 10,83 miliarde de dolari.
Acest record are şanse mari să cadă în 2013, întrucât numeroase filme aşteptate cu nerăbdare de spectatori şi regizate de cineaşti de renume au fost lansate de Crăciun, pe 25 decembrie, şi ar putea genera încasări spectaculoase în ultimele zile ale acestui an.
În 2009, încasările pentru primele zece filme au totalizat 10,59 miliarde de dolari, iar în 2010, primele 10 filme din box office-ul nord-american au generat încasări de 10,56 miliarde de dolari.
Imagine din Iron Man 3
2012 a reprezentat şi anul în care s-au impus, prin prisma încasărilor, filmele SF sau ale căror subiecte sau mijloace de realizare intră în sfera SF (efecte speciale, creaturi supranaturale), cele de acţiune, cele de animaţie şi cele inspirate din revistele de benzi desenate.
În 2013, potrivit boxofficemojo.com, pe primul loc în box office-ul mondial s-a situat filmul „Iron Man 3”, care a obţinut încasări de 1,21 miliarde de dolari. Este, totodată, singurul film din 2013 care a depăşit pragul încasărilor de 1 miliard de dolari.
Pe locul al doilea se află filmul de animaţie „Despicable Me 2”, care a obţinut încasări de 918,4 milioane de dolari.
Podiumul a fost completat de filmul de acţiune „Fast & Furious 6”, cu regretatul Paul Walker în distribuţie, care a generat încasări de 788,7 milioane de dolari.
Predicții și tendințe 2014
„Nimeni nu ştie nimic” – În această perioadă, în care sezonul marilor premii cinematografice se află încă la debut, celebra frază rostită de scriitorul şi dramaturgul William Goldman despre Hollywood – „Nimeni nu ştie nimic” – rămâne încă valabilă.
Este oare o lecţie dată de anul 2013 faptul că marile staruri de cinema pot duce spre succes un întreg film? Sandra Bullock a făcut-o cu siguranţă, se afirmă în aceeaşi analiză publicată pe site-ul CNN.com – „Gravity”, pe lângă toate minunile sale tehnologice, a fost în mare parte show-ul ei -, iar Tom Hanks are de partea sa două filme grele – „Captain Phillips” şi, cel mai probabil, „Saving Mr. Banks”.
Este însă Melissa McCarthy un star? Corpolenta actriţă americană a jucat rolurile principale în două filme – „The Heat”, rezonabil de bine primit de critici, şi „Identity Thief”, care a primit recenzii proaste.
Poate că aceste detalii îi vor face pe directorii marilor studiouri să îşi ia notiţe: o comedie produsă cu un buget infim, lansată în februarie, o lună aproape „moartă” din punct de vedere cinematografic în Statele Unite, a obţinut încasări de 135 milioane de dolari.
Ce se poate spune însă despre Matthew McConaughey? După numeroşi ani în care a jucat aproape exclusiv în comedii romantice anoste, actorul american a fost ridicat în slăvi în 2013 de criticii americani pentru evoluţiile sale din două filme – „Mud” şi „Dallas Buyers Club” – şi este considerat unul dintre marii favoriţi din cursa pentru Oscarurile din 2014. Ambele filme au fost produse de cineaşti independenţi. Anul viitor, Matthew McConaughey va juca însă în „Interstellar”, noul film al celebrului regizor Christopher Nolan. „Într-un anumit moment, a preluat frâiele carierei sale şi şi-a adus aminte că este un mare actor”, a declarat Keith Phipps, directorul editorial al site-ului cinematografic The Dissolve.
Concluzie
Este oare o lecţie dată de anul 2013 faptul că producătorii americani ar trebui să facă filme cu bugete uriaşe şi să plătească alte sume impresionante pe campanii de promovare? „Iron Man 3”, „Man of Steel”, „Star Trek Into Darkness” şi „Thor: The Dark World” arată că învârtirea banilor cu lopata pentru a face şi mai mulţi bani este un principiu care încă funcţionează.
„The Lone Ranger”, „Oblivion”, „After Earth” şi „Ender’s Game” arată însă că, dacă vor continua să procedeze astfel, producătorii de la Hollywood riscă să îşi piardă şi cămăşile de pe ei.
În ultimii ani, a devenit aproape o înţelepciune populară să spui că dramele bogate în conţinut şi comediile inventive s-au mutat în domeniul televiziunii, lăsând industriei cinematografice destinul de a străluci sau de a se prăbuşi în funcţie de evoluţia blockbusterurilor.
Cu toate acestea, pentru 2014, specialiştii prevăd o continuare a tendinţelor exprimate în 2013, marile studiouri urmând să se concentreze cel mai probabil tot pe continuările unor francize de succes,
pe lansarea unor noi comedii, a unor filme SF şi a lungmetrajelor de animaţie, pentru impulsionarea acestei industrii de divertisment, devenită atât de profitabilă într-o perioadă în care criza mondială i-a determinat pe oameni să opteze pentru petrecerea timpului liber, la preţ rezonabil, la cinema.
Foto cu Cinematograful in 2013: La Grande Belleza, Blue Jasmine, Soderbergh, Roger Ebert, Iron Man 3 – Cinemagia
