Echipa naţională întâlneşte astăzi selecţionata balcanică a Elveţiei. Observ, cu surprindere că multă lume se raportează la elveţieni cu un respect mistic. Că, vezi Doamne, ciocolata, ceasurile, băncile, garda Papei.
Un articol de Dede's (Dan Nicolaie)|15 iunie 2016
Păi stați puțin, generația mea nici nu a mâncat ciocolată elvețiană în copilărie (aveam, când se găsea, Rom-ul nostru), nu a purtat ceasurile lor în tinerețe (Orexul se descura onorabil cu timpul), de bănci nu putea fi vorba, astea ne-au îngropat în datorii abia la maturitate (salteaua rămâne cel mai de încredere bancher), iar garda lor nu ne-a păzit niciun patriarh (securitatea ne veghea pe toți).
În plus, rămân la o părere mai veche, Mihaela noastră e mult mai descurcăreață și orientată în teren decât Heidi a lor.
Argumente fotbalistice? Ei au câștigat jucând prost cu Albania, noi am pierdut evoluând bine cu Franța. Pardon, asta nu ne avantajează. Desigur, între Paris și Tirana nu există termen de comparație, dar în fotbal cine amestecă mere cu pere, are parte doar de un compot numai bun să-l scoale după boala înfrângerii.
Tradițional, noi fierbem fructele de două ori și scoatem un medicament de 70-80 de grade, care ne ajută să uităm de toate datoriile.
Eu zic să-i batem, nu le datorăm absolut nimic.
De ce să-i batem? Ca să ne bucurăm și noi de ceva, că ei și așa au destul de multe motive extra-sportive.
Foto: Europeanul Metropolis – facebook
