Clișee de viață și de soartă nouă, în spectacolul „Între noi totul e bine”, la Teatrul Național din București
https://www.ziarulmetropolis.ro/clisee-de-viata-si-de-soarta-noua-in-spectacolul-intre-noi-totul-e-bine-la-teatrul-national-din-bucuresti/

Teatrul Naţional din Bucureşti a deschis stagiunea 2015 -2016, la sala Pictura, cu spectacolul „Între noi e totul bine” de Dorota Masłowska, în regia lui Radu Afrim.

Un articol de Monica Andrei|1 octombrie 2015

Comedia neagră scrisă de poloneza Dorota Masłowska a primit Premiul pentru „Cel mai bun dramaturg” la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Zabrze (2009), precum şi Premiul pentru „Cea mai bună piesă a anului 2010”, oferit de Ministerul Culturii din Polonia; a avut premiera mondială în 2009.

Spectatorul pășește în sală, își caută locul, vede pe scenă decorul de apartament cu mobilă veche, gunoaie, un ecran de cinematograf, aude țipete de ciori. Păsări care prevestesc vreme grea și început de spectacol inutil și plictisitor cu o acțiune care nu se încheagă.

Dorota Masłowska a scris un text de teatru în care ironizează toate aspectele vieţii poloneze, pornind de la Polonia care nu-şi găseşte identitatea, cu oameni în a căror vieţi invadează comercialul, adunând din realitatea poloneză toate clişeele de viaţă şi soartă nouă, dându-le viață prin personajele create.

Într-un interviu spunea că n-a interesat-o niciodată istoria, dar aspectele războaielor și traumele lăsate în sufletul polonezilor ne sunt redate magnific în piesă, prin gura bunicii simpatice, rol jucat admirabil de Marius Manole (care uneori își mai scapă proteza dentară pe jos, după care o ia tacticos și o introduce în gură, stârnind hohote de râs printre spectatori).

N-aș putea spune același lucru despre scena cu jocul de cărți din „Gaiţele” lui Kiriţescu unde îl imită pe Constantin Cojocaru, din travestiul de la „Odeon”, în regia lui Alexandru Dabija. Cărțile de joc, coliva, Popa Porumb și Fraila nu aveau ce căuta în spectacol.

Scenografia e semnată de arhitecta Irina Moscu care ne prezintă un apartament ca o hală, cu lucruri amestecate, la fel de haotic ca și viața personajelor care locuiesc acolo. Mobile vechi, pantofi aruncați, niște fotolii roșii ca-n sala de spectacol plasate spre peretele încăperii. Bolovanii imenși te fac să crezi, la început, că totul s-ar derula pe o plajă, la malul mării; apoi acțiunea se derulează pe platoul de filmare.

Pe ecran rulează secvenţe din filmul “Calul care mergea călare” (film multipremiat la festivaluri cinematografice), cu scenariu neterminat, despre care se vaită regizorul (rol interpretat de actrița Teatrului de Comedie, Dorina Chiriac). Apare și în rolul fetiței metaliste, unde arată și se manifestă ca un mic Hitler, însă seamănă cu Wednesday Addams și vrea să pară comică.

Istvan Teglaş, în travesti, Istvang apoi Monika, grațios, cântă în fața unui public format din pantofi pentru bărbați și femei. Poartă o rochie de lamé, perucă blondă cu șuvițe ce ascund fața, e acompaniat de unchiul Maurycy, rol jucat de Cezar Antal.

Liliana Ghiţă, Halina, sau mama, îmbrăcată strident, machiată excesiv, “cumpără” o revistă de femei dintr-un tomberon cu maculatură, ca să citească un horoscop cu prognoze ce fuseseră valabile cu un an în urmă, precum și haine second-hand și alte produse la preţ redus, lucruri expirate de la Lidl sau de la Auchan.

Natalia Călin, vecina obeză Božena (ce repetă obsesiv că e “grasă ca un porc”) vine în vizită, că liftul nu merge, și uită să mai plece; pare convingătoare în ceea ce face și stârnește râsul spectatorilor. Florentina Ţilea e reportera sexy care pune întrebări fără sens, își ia rolul prea în serios.

Afrim și-a ales un text dramatic ușor fracturat, unde umple scenele cu acțiuni amestecate, inclusiv cu scene din „Gaițele” lui Kirițescu, așa după cum îl taie capul. Fiecare personaj are un monolog într-o poveste care e neînchegată. Orice comedie ascunde în spate o dramă și nu e nimic de râs în faptele care oricând ar stârni plânsul; dar izbucnirile în râs sunt tot mai dese printre spectatori, pentru că regizorul Afrim aduce atât de mult kitsch pe scenă și redă atât de bine în spectacol tautologia vieții poloneze, încât numai pentru asta își merită aplauzele la final.

Dorina Chiriac si Marius Manole

 

Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti – ÎNTRE NOI E TOTUL BINE de Dorota Maslowska

Traducerea: Sabra Daici

Regia: Radu Afrim

Scenografia: Irina Moscu

Muzica live: Cezar Antal

Sound design: Călin Ţopa

Univers sonor: Radu Afrim

Artist video: Dimitris Palade

Cu: Dorina Chiriac, Marius Manole, Liliana Ghiţă, Natalia Călin, Istvan Teglas, Cezar Antal, Florentina Ţilea

Data premierei: 27 septembrie 2015

 

Foto: Andrei Gîndac



25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.