Coletul de la etajul 43. Poveștile lui Dedes
https://www.ziarulmetropolis.ro/coletul-de-la-etajul-43-povestile-lui-dedes/

Veşnicia s-a născut la Poşta Română. Dacă ai de ridicat ceva, orice, şi ai în faţă 2 persoane, poţi spune că e o coadă îngrozitoare, durează cel puţin 30-40 de minute să ajungi în faţa funcţionarului. Când sunt mai mult de 10 persoane îţi poţi scrie liniştit testamentul.

Un articol de Dan Nicolaie (Dedes)|3 septembrie 2018

Azi am avut noroc, am nimerit la o coadă cu un singur client: eu. Am dat hârtiuța care mă anunță că am primit un colet, buletinul, a plecat doamna după pachet, a revenit, a luat buletinul, a luat banii și s-a pus pe scris.

Am citit un articol pe telefon, doamna tot scria, după 10 minute arunc o glumă proastă: ”Am văzut cioplitori în piatră care scriau mai repede”. Off, foc și jale, ”Aici nu e pe repede, aici trebuie atenție și scrise datele corect”. Ok, tac.

În cele din urmă îmi dă chitanţa. Corect și cu atenție, normal în stilul Poștei.

Aflu că mă cheamă Nicolae Radu și locuiesc la etajul 43. Da, desigur, politicienii, oamenii de afaceri, interlopii, hoții, corupții, în rest, noi, oricât ne-ar fi de greu ”ne facem datoria”.

Ce țară plină de proști indolenți. Pe cuvântul meu de (încă) om!

Foto: Coletul de la etajul 43. Poveștile lui Dedes – dedes.ro

27
/03
/13

Când am fost recuziter la Bulandra şi am privit teatrul din toate unghiurile posibile mi-am dat seama că nu-mi mai pot şterge niciodată de pe retină acele imagini. Şi am hotărât să le prind într-o ramă mai mare. Am folosit ca ramă chiar viaţa mea. Iar teatrul îşi desfăşoară culorile lui pe o pânză care nu se va umple niciodată.

27
/03
/13

Săptămâna trecută am avut spectacol la Teatrul Naţional. Pe lângă activitatea de coordonare a Teatrului Studenţesc Podul, sunt actor-colaborator al Teatrului Naţional. Cele două „locuri de muncă“ sunt diferite, dar senzaţia este că s-ar putea completa unul pe celălalt.

15
/03
/13

O linişte în sală, de parcă toţi spectatorii uitaseră să respire... Apoi, unele voci din public au rostit, în şoaptă: „iubire“, intuind că va fi următorul cuvânt care va fi rostit şi pe scenă.

13
/03
/13

Ai ucide pentru o slujbă ca lumea într-o corporație? Cauți un job mortal, la o multinațională? Vrei să avansezi, țintești o poziție criminală, la vârful ierarhiei?

12
/03
/13

Eu mi-am dorit să fiu de meserie actor şi nimic altceva. Sunt conştient că timpurile pe care le trăiesc presupun ca acest fapt să nu poată rămâne unul singular şi nici recomandabil.

05
/03
/13

Un actor/regizor mi-a spus odată: „când o să te întrebe cineva dacă ai ucis vreodată, să zici că da. Pe scenă. Nu o să te creadă, dar tu ştii cel mai bine ce ai simţit.

17
/02
/13

EXCLUSIV Irina Margareta Nistor, critic de film, corespondenṭă specială de la Berlin pentru Ziarul Metropolis. „În sfârșit am ajuns la ea. Și este una strălucitoare, venită din lumea Fraților Lumière, e Luminița noastră, Gheorghiu, care a pășit pe covoarele roșii de la Cannes și Los Angeles cu „Moartea Domnului Lăzărescu” și  acum ca Doamna în […]

14
/09
/12

Să scriu în numele actorului George Ivaşcu, sau în numele directorului Teatrului Metropolis ? Sau în numele amândurora ? Cred că voi scrie din perspectiva omului îndrăgostit de artă.

Pagina 11 din 11« Prima...7891011