Comemorarea a 77 de ani de la masacrul de la Jilava și a Pogromului de la Bucureşti, la Teatrul Evreiesc de Stat
https://www.ziarulmetropolis.ro/comemorarea-a-77-de-ani-de-la-masacrul-de-la-jilava-si-a-pogromului-de-la-bucuresti-la-teatrul-evreiesc-de-stat/

Duminică, 21 ianuarie, se împlinesc 77 de ani de la pogromul legionar din Bucureşti, când evreii din oraş au devenit victime fără apărare, victime cărora li s-a refuzat dreptul de a face parte din societate, până la anularea dreptului de a trăi.

Un articol de Liliana Matei|20 ianuarie 2018

Teatrul Evreiesc de Stat comemorează în aceste zile Pogromul de la Bucureşti (21-23 ianuarie 1941). Desfăşurat în timpul rebeliunii legionare conduse de Horia Sima, împotriva lui Ion Antonescu, tragicul eveniment a fost alcătuit dintr-o serie de acte violente şi crime împotriva evreilor. Antisemitismul legionarilor era îndreptat atât împotriva evreilor, cât şi a „iudaizării” statului român, iar presa legionară se străduise să incite, practic, populaţia neevreiască la crime în masă.

În timpul rebeliunii, legionarii au prins mai întâi evrei pe stradă, i-au dus la Prefectura Poliţiei Capitalei, unde i-au umilit şi bătut. Rapid, mişcarea a luat amploare, legionarii trecând la jefuirea cartierelor evreieşti şi la incendierea a numeroase clădiri (prăvălii, apartamente etc). De asemenea, au devastat toate templele şi sinagogile, le-au prădat şi vandalizat, apoi le-au dat foc, distrugând sulurile Torei, alături de alte documente istorice vechi, iar pe evreii găsiţi înăuntru i-au deposedat de bunurile personale, i-au bătut şi torturat.

Dintre cei torturaţi, 90 de persoane au fost ulterior urcate în camioane şi transportate în pădurea Jilava, unde au fost dezbrăcate şi împuşcate în cap. Printre oamenii ucişi la Jilava s-a numărat şi farmacistul Alexandru Solomon, vicepreşedintele comunităţii evreieşti din Bucureşti. În ultima zi a atrocităţilor, 15 evrei au fost duşi la un abator, unde au fost torturaţi până la moarte, iar unii împuşcaţi. Cadavrele au fost găsite apoi atârnate în cârligele de la abator unde se ţineau de obicei animalele tăiate şi au apărut dovezi cum că unii dintre cei ucişi acolo erau vii în momentul în care au fost atârnaţi.

Statisticile arată că în timpul pogromului de la Bucureşti au fost devastate peste 1200 de clădiri evreieşti şi au fost ucişi peste 140 de evrei.

În timpul pogromului au existat, însă, şi persoane care şi-au riscat viaţa şi familia pentru a proteja evreii şi care au primit titlul de Drepţi între Popoare. Nu sunt foarte multe dovezi scrise despre acest aspect, însă în Raportul Final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România se află o listă cu aceste persoane, printre ele numărându-se Alexandru Ghiţescu şi familia Stoenescu, care au ascuns evrei pe 21 ianuarie: „La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la Bucureşti, când vecinul lui, Joseph Morgenstern, un avocat, a bătut la uşa lui cerându-i ajutorul, Ghiţescu l-a ascuns în casă până când cei care căutau evrei în apropiere au plecat (…) în ianuarie, când a izbucnit rebeliunea legionară a Gărzii de Fier şi membrii săi au pornit pogromul împotriva evreilor din Bucureşti, Stoenescu a invitat familia Donner să se ascundă în casa lui în timpul celor trei zile ale pogromului”.

Cunoscutul laureat al premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, spunea: „când cineva nu e în stare să simtă şi să-şi manifeste recunoştinţa, atunci ceva lipseşte din umanitatea sa. Un om poate fi aproape definit prin atitudinea sa faţă de recunoştinţă”. Aceste cuvinte sintetizează emblematic, prin simplitatea lor, datoria morală şi respectul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl poarte celor care au căzut victimelor actelor de cruzime – cum au fost cele de la centrele de tortură, carnajul de la abator şi masacrul din pădurea Jilava.

Prin spectacolul Bucureşti 41 – Tur Retur, programat duminică, 21 ianuarie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat comemorează şi omagiază victimele. Pogromul legionar de la București se ascunde în pliurile memoriei orașului între alte episoade de violență urbană, pentru că memoria ne defineşte prezentul şi reflectă identitatea noastră ca popor.

Spectacolul București 41 – Tur Retur descoperă urmele crestate pe fața orașului, în viețile locuitorilor şi combate antisemitismul, xenofobia şi discriminarea, contribuind la cunoaşterea, asumarea şi transmiterea lecțiilor trecutului.

„Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!”, iată mesajul transmis de Teatrul Evreiesc de Stat!

Spectacolul „București 41 – Tur Retur”, la Teatrul Evreiesc de Stat

Foto: Teatrul Evreiesc de Stat

20
/07
/22

În perioada 20-22 iulie, se va desfășura pe coasta dalmată un festival original organizat și girat artistic de celebrul tenor, dirijor și compozitor de origine argentiniană José Cura, cu aportul a numeroși muzicieni români, mai precis Orchestra Metropolitană București și Corul artiștilor Operei Naționale București.

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

19
/07
/22

Prin anii nouăzeci, a existat o campanie publicitară care se intitula simplu si atrăgător: „Cu balonul în Arizona”. Pentru un copil de clasa a treia dintr-o Românie abia ieșită din comunism, perspectiva unei călători în America, și nu oricum, ci cu balonul, era irezistibilă.

18
/07
/22

Ziarul Metropolis vă oferă o selecție de 22 de imagini de la Art Safari 2022, eveniment care aduce la București expozițiile străine „Picasso, Dalí & Falla. Le tricorne” și „Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany” și ne invită în universul unor artiști români precum Marcel Iancu, Theodor Aman și Irina Dragomir. Până pe 7 august, la Palatul Dacia-România din Strada Lipscani nr. 18-20!

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Ediția a XIV-a a Festivalului de Film și Istorii Râșnov aduce în fața publicului din România 12 documentare internaționale și două proiecții speciale din 11 țări. Reamintim că tema festivalului se concentrează anul acesta în jurul ideii de granițe - borders, un concept care își propune să aducă răspunsuri la întrebări și provocări multiple ce țin de libertățile individuale și creative cu care societatea actuală se confruntă.

18
/07
/22

Peste 272.000 de participanți au celebrat muzica pe domeniul Castelului Banffy, la cea mai mare ediție din istoria festivalului

18
/07
/22

Joi, 21 iulie, Festivalul Internațional de Literatură din Roma îl are ca invitat pe Mircea Cărtărescu, la Stadium Palatinum din Roma. Letterature-Festival Internazionale di Roma este o manifestare literară anuală de mare anvergură, cu o tradiție de 20 de ani, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Estate Romana”. Festivalul propune în fiecare an o serie de serate de lecturi de texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, în spațiul feeric și deosebit de sugestiv de la Stadium Palatinum.