Comemorarea a 77 de ani de la masacrul de la Jilava și a Pogromului de la Bucureşti, la Teatrul Evreiesc de Stat
https://www.ziarulmetropolis.ro/comemorarea-a-77-de-ani-de-la-masacrul-de-la-jilava-si-a-pogromului-de-la-bucuresti-la-teatrul-evreiesc-de-stat/

Duminică, 21 ianuarie, se împlinesc 77 de ani de la pogromul legionar din Bucureşti, când evreii din oraş au devenit victime fără apărare, victime cărora li s-a refuzat dreptul de a face parte din societate, până la anularea dreptului de a trăi.

Un articol de Liliana Matei|20 ianuarie 2018

Teatrul Evreiesc de Stat comemorează în aceste zile Pogromul de la Bucureşti (21-23 ianuarie 1941). Desfăşurat în timpul rebeliunii legionare conduse de Horia Sima, împotriva lui Ion Antonescu, tragicul eveniment a fost alcătuit dintr-o serie de acte violente şi crime împotriva evreilor. Antisemitismul legionarilor era îndreptat atât împotriva evreilor, cât şi a „iudaizării” statului român, iar presa legionară se străduise să incite, practic, populaţia neevreiască la crime în masă.

În timpul rebeliunii, legionarii au prins mai întâi evrei pe stradă, i-au dus la Prefectura Poliţiei Capitalei, unde i-au umilit şi bătut. Rapid, mişcarea a luat amploare, legionarii trecând la jefuirea cartierelor evreieşti şi la incendierea a numeroase clădiri (prăvălii, apartamente etc). De asemenea, au devastat toate templele şi sinagogile, le-au prădat şi vandalizat, apoi le-au dat foc, distrugând sulurile Torei, alături de alte documente istorice vechi, iar pe evreii găsiţi înăuntru i-au deposedat de bunurile personale, i-au bătut şi torturat.

Dintre cei torturaţi, 90 de persoane au fost ulterior urcate în camioane şi transportate în pădurea Jilava, unde au fost dezbrăcate şi împuşcate în cap. Printre oamenii ucişi la Jilava s-a numărat şi farmacistul Alexandru Solomon, vicepreşedintele comunităţii evreieşti din Bucureşti. În ultima zi a atrocităţilor, 15 evrei au fost duşi la un abator, unde au fost torturaţi până la moarte, iar unii împuşcaţi. Cadavrele au fost găsite apoi atârnate în cârligele de la abator unde se ţineau de obicei animalele tăiate şi au apărut dovezi cum că unii dintre cei ucişi acolo erau vii în momentul în care au fost atârnaţi.

Statisticile arată că în timpul pogromului de la Bucureşti au fost devastate peste 1200 de clădiri evreieşti şi au fost ucişi peste 140 de evrei.

În timpul pogromului au existat, însă, şi persoane care şi-au riscat viaţa şi familia pentru a proteja evreii şi care au primit titlul de Drepţi între Popoare. Nu sunt foarte multe dovezi scrise despre acest aspect, însă în Raportul Final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România se află o listă cu aceste persoane, printre ele numărându-se Alexandru Ghiţescu şi familia Stoenescu, care au ascuns evrei pe 21 ianuarie: „La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la Bucureşti, când vecinul lui, Joseph Morgenstern, un avocat, a bătut la uşa lui cerându-i ajutorul, Ghiţescu l-a ascuns în casă până când cei care căutau evrei în apropiere au plecat (…) în ianuarie, când a izbucnit rebeliunea legionară a Gărzii de Fier şi membrii săi au pornit pogromul împotriva evreilor din Bucureşti, Stoenescu a invitat familia Donner să se ascundă în casa lui în timpul celor trei zile ale pogromului”.

Cunoscutul laureat al premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, spunea: „când cineva nu e în stare să simtă şi să-şi manifeste recunoştinţa, atunci ceva lipseşte din umanitatea sa. Un om poate fi aproape definit prin atitudinea sa faţă de recunoştinţă”. Aceste cuvinte sintetizează emblematic, prin simplitatea lor, datoria morală şi respectul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl poarte celor care au căzut victimelor actelor de cruzime – cum au fost cele de la centrele de tortură, carnajul de la abator şi masacrul din pădurea Jilava.

Prin spectacolul Bucureşti 41 – Tur Retur, programat duminică, 21 ianuarie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat comemorează şi omagiază victimele. Pogromul legionar de la București se ascunde în pliurile memoriei orașului între alte episoade de violență urbană, pentru că memoria ne defineşte prezentul şi reflectă identitatea noastră ca popor.

Spectacolul București 41 – Tur Retur descoperă urmele crestate pe fața orașului, în viețile locuitorilor şi combate antisemitismul, xenofobia şi discriminarea, contribuind la cunoaşterea, asumarea şi transmiterea lecțiilor trecutului.

„Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!”, iată mesajul transmis de Teatrul Evreiesc de Stat!

Spectacolul „București 41 – Tur Retur”, la Teatrul Evreiesc de Stat

Foto: Teatrul Evreiesc de Stat

07
/02
/22

Un week-end relaxant poate începe pe 11 februarie, ora 19, la Sala Mică a Palatului Copiilor văzându-i pe Adrian Păduraru şi Alexandra Velniciuc la Teatrul Stela Popescu în spectacolul "Ceapa" de Dan Tudor, după "La cipolla" de Aldo Nicolaj, un titlu pe cât de simplu, pe atât de surprinzător, adaugă repertoriului Teatrul Stela Popescu o comedie cu note grave. Textul prolificului prozator italian Aldo Nicolaj vorbește relaxat despre lucruri serioase, amuzându-se copios, dar cu seninătate, de alegerile sau traiectoriile greșite din viața personajelor sale.

07
/02
/22

Opera Națională București prezintă vineri, 11 februarie, ora 18:30, spectacolul de operă „La Bohème” de Giacomo Puccini, capodoperă a verismului care, de peste 125 de ani, impresionează și entuziasmează publicul din toate generațiile de melomani. Este una dintre cele mai reprezentative opere în care este cântată sublim viața tinerilor și atmosfera spiritului lor juvenil.

07
/02
/22

Vineri, 11 februarie 2022 (de la 19.00), la Sala Radio, SEARA BEETHOVEN se va desfășura sub bagheta dirijorului german CHRISTOPH  KÖNIG, care a urmat studii de perfecționare sub tutela unor celebri muzicieni, ca Sergiu Celibidache și Sir Colin Davis. Începând din stagiunea 2023 – 2024, Christoph König va prelua conducerea orchestrei simfonice a radioteleviziunii spaniole.

07
/02
/22

Joi, 10 și vineri,11 februarie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul italian Gian Luigi Zampieri, va prezenta un program cu două lucrări de referință: Concertul în la major pentru clarinet şi orchestră, KV622 de Wolfgang Amadeus Mozart, cu clarinetistul Emil Vișinescu în ipostaza de solist, și Simfonia nr. 1, în do minor, op. 11 de Felix Mendelssohn. Concertele se vor desfășura de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român, în condițiile respectării restricțiilor pandemice. 

07
/02
/22

Teatrul Mic prezintă în datele de 13 și 19 februarie, de la ora 19:00, la Sala Studio - Gabroveni 57, premiera „Menajeria de sticlă”- piesa celebrului autor american Tennessee Williams, laureat al Premiului Pulitzer în 1948 și în 1955 pentru „Un tramvai numit dorință” și „Pisica pe acoperișul fierbinte”.

06
/02
/22

„Țăran până în măduva oaselor”, cum se autodeclară, ironic, dar numai pe jumătate. Om de afaceri. Globe-trotter. Bon-viveur și mare gurmand. Francez scârbit de Franța, în care susține că nu va mai fi decât „vizitator”. Gérard Depardieu este toate acestea la un loc și ceva în plus.

04
/02
/22

Joi, 10 februarie 2022 (de la 19.00) iubitorii de JAZZ se vor bucura de un concert special la Sala Radio, o incursiune printre câteva dintre cele mai apreciate hit-uri românești de pop-rock sau folk, prezentate publicului într-o nouă versiune inedită, cu sonorități de jazz!

03
/02
/22

În toți și în toate există o parte întunecată, necunoscută, amenințătoare. Umbra fiecărui om și a fiecărui lucru atrage cu o forță magnetică scriitorii.

03
/02
/22

La Muzeul Național de Artă al României va avea loc o reprezentație inedită a Baladei Meșterului Manole, pusă în scenă de regizorul Gavriil Pinte și interpretată de actrița Viorica Vatamanu, sâmbătă, 12 februarie 2021, de la orele 18:00.

03
/02
/22

Miercuri, 9 februarie, de la ora 19.00, la Sala Radio, doi apreciați tineri violonceliști români – Ștefan Cazacu și Mircea Marian se vor întrece în măiestrie artistică în Concertul în sol minor pentru două violoncele, semnat de Vivaldi.

03
/02
/22

CRONICĂ DE FILM O frumoasă animaţie japoneză, „Belle” (2021, r. Mamoru Hosoda), care a avut anul trecut premiera mondială la Cannes, ajunge acum şi în cinematografele de la noi, atât în versiunea originală şi cu subtitări, cât şi dublată în română.

02
/02
/22

Francezul Fabien Ghernati expune pentru prima oară în România. Expoziția de la București propune zece lucrări pe hârtie, în cerneală, pentru că artistul, arhitect francez, desenează ghidându-se după motto-ul „Azi cerneală, mâine mituri”.