Conferință cu Andrei Șerban și legendarul spectacol „Take, Ianke și Cadîr“, on-line la TNB
https://www.ziarulmetropolis.ro/conferinta-cu-andrei-serban-si-legendarul-spectacol-take-ianke-si-cadir-on-line-la-tnb/

Pe canalul de Youtube al Teatrului Naţional din Bucureşti, difuzarea unor conferinţe şi spectacole din arhivă continuă şi în această săptămână. În week-end aveţi ocazia de a viziona, cu trei reprezentaţii, un spectacol ce s-a bucurat de un uriaş succes de public, jucat cu casa închisă în perioada 2001-2007, Take, Ianke şi Cadîr de Victor Ion Popa, în regia lui Grigore Gonţa.

Un articol de Petre Ivan|18 mai 2020

Conferințele pot fi vizionate și după lansarea lor (de luni până joi, începând cu  ora 14.00) pe Youtube, dar spectacolele vor fi on-line numai în perioada anunțată.

  • Conferințele ce vor fi on-line, începând din această săptămână:

Luni, 18 mai – Andrei Șerban –  Despre Cehov sau Cine mai vrea să meargă la Moscova (conferință susținută la 30 ianuarie 2011)

Marți, 19 mai – Brîndușa Armanca: Armata lui Pinocchio. Cum mințim poporul cu televizorul?  (8 octombrie 2017)

Miercuri, 20 mai – Alex Leo Șerban – Și totuși, de ce vedem filme? (18 ianuarie 2009)

Joi, 21 mai – Ileana Mălăncioiu: Exerciții de supraviețuire (4 februarie 2018).

  • 22, 23, 24 mai – vineri (ora 16.00), sâmbătă și duminică (ora 18.00): Spectacol: Take, Ianke și Cadîr ! 

O piesă despre toleranţă, prietenie şi dragoste.  O comedie devenită clasică, aparţinând literaturii interbelice şi aducând în scenă o temă de mare actualitate: relaţiile inter-etnice dintre un român, un evreu şi un turc.

Montarea din 2001, la Teatrul Național din București, în regia lui Grigore Gonța, a reunit o distribuție fabuloasă. Ianke: Radu Beligan, Take: Marin Moraru și Cadîr: Gheorghe Dinică. În celelalte roluri: Valentin Uritescu (Ilie), Silvia Năstase (Safta), Monica Davidescu (Ana), Mihai Călin (Ionel).  Decorurile: Mihai Mădescu, Costumele: Luana Drăgoescu.

Alături de un succes formidabil de public, spectacolul s-a bucurat de o serie de aprecieri critice dintre cele mai favorabile. Amintim câteva dintre acestea.

“Și din perspectiva secolului XXI, piesa Take, Ianke și Cadîr își reconfirmă  virtuțile secrete de tezaurizator al tradiției de omenie, în primul rând… Comedia nostalgică este genul propice, râsul fiind antidotul eficace și pentru fanatism și pentru extremism ; o armă imbatabilă ce temperează umorile și asanează viciile. Miracolul teatral se împlinește încă o dată sub bagheta discretă a lui Grigore Gonța”. Irina Coroiu, Contemporanul

“O fi un spectacol pentru bătrâni, pentru sentimentaloizii paseiști, pentru învinși? (…) Nu știu. Dar te odihnește și de lași sorbit de el ca de o fotografie de epocă”. Dan C.Mihăilescu, Gazeta TNB-Supliment, 2001-2002

“La peste 20 de ani după versiunea cu Finteşteanu-Giugaru-Anghelescu care mi-a încântat copilăria, “varianta Gonţa” cu Beligan-Moraru-Dinică rămâne efectiv de pomină”. Horia Gârbea, Contemporanul

“Nu rataţi acest spectacol – mai ales tânăra generaţie va avea revelaţia unei descoperiri – care cu certitudine vă va aduce un strop de fericire şi seninătate, într-o viaţă mult prea agitată şi chinuită”. Irina Budeanu, ziarul Azi

Piesa lui Victor Ion Popa a fost jucată pentru prima dată în martie 1932, la Teatrul „Maria Ventura” din București, chiar în direcția de scenă a autorului. Însă, intrarea definitivă a acestei comedii în conștiinţa publicului începe în anii 1956-1957, când mai multe teatre din București și din țară o introduc în repertoriul lor permanent, reluând-o în diverse distribuții, unele redutabile, al căror impact la public se dovedește și în zilele noastre unul foarte puternic.

Adresa pe care puteți viziona producțiile: http://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti).

28
/04
/23

La invitaţia Cinematecii din Oslo, care va găzdui în perioada 5-14 mai un festival al filmului românesc, ce include şi o retrospectivă dedicată regizorului Cristian Mungiu, am scris un scurt text despre cum arată cinematografia română în prezent.

28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

OPINIE Reflecția despre teatru presupune și redescoperire. Invitându-vă permanent la întoarceri necesare, Ziarul Metropolis a scos din arhive uitate un dialog cu criticul Martin Esslin, intrat în istorie datorită cărții sale „Teatrul absurdului”, apărută în 1961, care explica și recunoștea un fenomen.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Music Gallery, proiectul care a oferit publicului un nou mod de interacțiune cu muzica, s-a bucurat de un succes peste așteptări la Cluj. Galeria a fost deschisă timp de patru săptămâni, în perioada 25 martie-23 aprilie, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca și a fost vizitată de peste 5.000 de persoane de toate vârstele.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

27
/04
/23

Pe 28 aprilie 2016 lua naștere Teatrul Stela Popescu, la acel moment celebra actriță română de comedie care era Stela Popescu aflându-se foarte aproape de el şi fiind practic co-semnatarul actului de naștere a unei noi instituții de cultură a Primăriei Capitalei.