Conferințele „Despre lumea în care trăim”, ediția a doua
https://www.ziarulmetropolis.ro/conferintele-despre-lumea-in-care-traim-editia-a-doua/

Cum văd experţii încălzirea globală, explorarea spaţiului, propaganda în epoca digitală sau viitorul medicinei?

Un articol de Liliana Matei|14 februarie 2019

Seria de conferințe Despre lumea în care trăim, aflată în 2019 la ediția a doua, își propune să acorde experților locul central pe scena Ateneului. Cinci dintre cele șapte conferințe care se vor desfășura între 23 și 27 februarie la Ateneul Român transformă subiectele cel mai intens dezbătute în spațiul public din ultimii ani în prelegeri sprijinite pe cercetări de lungă durată care sunt urmate de dialoguri în profunzime.

Sâmbătă, 23 februarie, ora 17.30

Conferință susținută de Corneliu Bjola, „Propaganda în epoca digitală. Ce este, cum funcționează și cum poate fi combătută?“, urmată de un dialog cu Ioan Stanomir.

„Dorința politică de a influența „atitudini colective prin manipulare simbolică” sau, mai simplu, prin propagandă așa cum o definea Harold Lasswell, s-a manifestat dintotdeauna, dar epoca digitală a schimbat radical contextul în care propaganda politică este gândită, articulată și pusă în aplicare.“

Corneliu Bjola este profesor în studii diplomatice la Universitatea Oxford şi director al Oxford Digital Diplomacy Research Group. De asemenea, beneficiază de o bursă în cadrul Center on Public Diplomacy, University of Southern California şi este conferenţiar universitar la Academia Diplomatică din Viena. Cercetarea sa vizează impactul tehnologiei digitale asupra conduitei în relaţiile diplomatice, cu accent pe comunicarea strategică, influenţa digitală şi metode de combatere a propagandei digitale. Este autorul a şase cărți, inclusiv volumul Digital Diplomacy: Theory and Practice (2015).

Duminică, 24 februarie, ora 11.30

Conferință susținută de Jim Baggott, „Povestea științifică a creației“, urmată de un dialog cu Vlad Zografi.

„Care este natura lumii materiale? Cum funcționează ea? Ce e universul și cum s-a format? Ce e viața? De unde venim și cum am evoluat? Cum și de ce gândim? Ce înseamnă să fii om? Cum ajungem să ne cunoaștem? Aceste întrebări și multe altele care decurg logic din ele sunt marile întrebări ale existenței umane. Ele sunt întrebările pe care ni le-am pus de când am început să gândim rațional.“

Jim Baggott este autor de cărţi de ştiinţă în Marea Britanie. Cărţile sale au fost traduse în 12 limbi şi a fost premiat atât pentru cercetare științifică, cât și pentru volumele sale de știință. A scris numeroase articole ştiinţifice pentru ziare din Marea Britanie şi pentru revista New Scientist şi a contribuit la realizarea mai multor programe pentru BBC radio. Cărți publicate în limba română: Higgs. Inventarea și descoperirea „Particulei lui Dumnezeu“ și Origini. Povestea științifică a creației

Duminică, 24 februarie, ora 17.30

Conferință susținută de Bogdan Marcu, „Pași în spațiu. După 50 de ani“, urmată de un dialog cu Corina Negrea.

„Acum jumătate de secol, omul ajungea în spațiu pentru prima oară, lăsându-și urma pașilor pe Lună. Vreme de cinci decenii, factori geopolitici, economici și tehnici au împiedicat repetarea acestei realizări extraordinare. Ne aflăm în prezent în pragul unei curse pentru spațiu fără precedent, la începutul unor realizări greu de conceput.“

Bogdan Marcu este expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de douăzeci de ani în industria aerospațială americană. În 1998 începe să lucreze la corporaţia Rocketdyne, la proiecte legate de motoare pentru navete spaţiale. Este autorul multor studii publicate de American Institute for Aeronautics and Astronautics (AIAA). Din 2011 lucrează pentru Space X, corporația miliardarului Elon Musk, unde proiectează turbinele motoarelor Merlin 1D si MVacD, care echipează rachetele Falcon 9 şi pe cele ale motoarelor prototip Raptor, care echipează racheta BFR destinată misiunilor spre Marte. În 2016 se reîntoarce la Rocketdyne, ca leader al grupului de dezvoltare a turbinelor, cu proiecte la noile motoare RS-25 pentru NASA Space Launch System (SLS).

Luni, 25 februarie, ora 18.30

Conferința susținută de Liviu Giosan, „Epoca omului – Apocalipsa sau pace universală?“,
urmată de dialogul cu Marian Voicu.

„Cutremure, secete, înghețuri, potop – urgii ale Apocalipsei și forțe ale Naturii – au acum un rival la scară planetară: OMUL. O incursiune personală din preistorie până în prezent, din Africa până în India, de la Oceanul Arctic la Marea Neagră, în căutarea viitorului omenirii.“

Liviu Giosan este cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution în Statele Unite și predă geologia marină în cadrul programului doctoral comun cu Massachusetts Institute of Technology. Și-a început cariera lucrând în Delta Dunării și pe Marea Neagră, după care a condus sau a participat la expediții oceanografice, precum și la campanii pe uscat, studiind deltele lumii de la Oceanul Înghețat până la Marea Japoniei și interiorul Africii. Principalele sale contribuții, semnalate printre altele de National Geographic, Discovery, NY Times, sau BBC, includ descoperirea unui nou tip de deltă, demonstrarea efectelor deforestării asupra evoluției Deltei Dunării și Mării Negre, reconstrucția regimului istoric al inundațiilor pe fluviul Mississippi și înțelegerea cauzelor climatice ale dezvoltării și decăderii civilizațiilor Indiei.

Marți, 26 februarie, ora 18.30

Conferință susținută de prof. dr. Andrei Constantinescu, „Cinci excursii în viitorul medicinei“,

urmată de un dialog cu prof. dr. Cătălin Vasilescu.

„Medicina se află în transfomare rapidă, de la bazele științifice la locul ei în viață și societate. Propunem un tur al noului orizont, cu posibilități și pericole greu de imaginat până acum.“

Andrei Constantinescu este profesor asistent de pediatrie la facultatea de medicină a Universității Columbia din New York. A studiat biologie moleculară la Universitatea Princeton, apoi a urmat programe de doctorat în medicină și biologie moleculară la facultatea de medicină Johns Hopkins din Baltimore. După rezidența în pediatrie și specializarea în respirologie la Columbia, este medic specialist în pediatrie pulmonară. Este implicat în cercetare de bază în biologie moleculară și imunologie, ca și în cercetare clinică, în special în domeniul fibrozei chistice și a bolilor neuromusculare. A publicat articole în reviste științifice și medicale de specialitate.

Evenimentul de deschidere, care va avea loc sâmbătă, 23 februarie, la ora 11.30, va fi un dialog despre „Dereglări ale lumii contemporane“ susținut de Gabriel Liiceanu și Andrei Pleşu și moderat de Mirela Nagâț, iar miercuri, 27 februarie, la ora 18.30, Horia-Roman Patapievici va susține conferința de închidere cu tema „Sinuciderea Europei?“, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu.

Seria de conferinţe Despre lumea în care trăim este gândită ca un program cultural anual, organizat de Fundaţia Humanitas Aqua Forte în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Fundaţia ARCCA.

Biletele pentru fiecare dintre cele cinci conferințe de știință costă 25 de lei și sunt în vânzare la casa de bilete și pe site-ul Filarmonicii George Enescu, la secțiunea proiecte speciale.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.