CORESPONDENȚĂ DE LA BRUXELLES. O după-amiază cu poezia lui Gherasim Luca, la Europalia
https://www.ziarulmetropolis.ro/corespondenta-de-la-bruxelles-o-dupa-amiaza-cu-poezia-lui-gherasim-luca-la-europalia/

Marcăm treizeci de ani de la ieşirea din dictatură cu o vizită în inima Europei, la Bruxelles, unde România este ţara-invitată la Festivalul Europalia (între octombrie 2019 şi februarie 2020).

Un articol de Andrei Crăciun|18 decembrie 2019

I. O introducere: ce este Europalia

Europalia este un festival internațional de artă care se desfășoară de exact cincizeci de ani la Bruxelles, în Belgia.

Fiecare ediție se dedică unei țări cu tezaur cultural excepțional (în acești cincizeci de ani au fost invitate țări dintre cele mai diferite, de la China la Brazilia și de la Polonia la Mexic).

România și-a câștigat statutul de țară invitată la Europalia 2019, în mai 2016. Vedeta Festivalului este neîndoielnic Expoziția Brâncuși.

Capitala Belgiei este împânzită cu anunțuri privind prezența operei acestui mare artist din secolul XX la Bruxelles.

E o ediție în care se celebrează deopotrivă cincizeci de ani de viață ai Festivalului și treizeci de ani de la ieșirea României din dictatura comunistă.

  • Mai multe detalii despre Europalia puteți găsi aici.
  • De asemenea, dacă doriți să urmăriți cronici actualizate la evenimentele de Bruxelles, le găsiți pe pagina Institutului Cultural Român dedicată Festivalului.
  • Întregul calendar al evenimentelor poate fi consultat aici.
  • Detalii despre Expoziția Brâncuși găsiți aici.

II. Ce se întâmplă la Europalia

La Europalia se vorbește, prin intermediul artei, despre trecutul, prezentul și viitorul României. Este un gest de reverență culturală la adresa țării noastre care nu are, la această oră, egal pe mapamond.

În acest anotimp extraordinar la Bruxelles, România și artiștii ei sunt foarte importanți. Se vorbește la superlativ despre sculptorii români, despre cinematografia românească, despre teatrul românesc, despre literatura română și tot așa.

Scriitori români, la Europalia 2019

Se organizează întâlniri cu figuri importante ale lumii culturale din România de azi, iar publicul european plătește bilete să îi vadă, să îi asculte pe acești oameni.

Sunt omagiați și artiști cu origini române care nu mai trăiesc, dar au lăsat o urmă în conștiința continentului european.

III. Omagiu lui Gherasim Luca

Un astfel de eveniment am văzut și noi ieri, la Muzeul Regal de Arte Frumoase din Bruxelles: Gherasim Luca, déraison d’être.

Am fost acolo și suntem în măsură să dăm această mărturie: la sfârșitul spectacolului dedicat poeziei suprarealistului din București, s-a aplaudat unsprezece minute fix, aplauze care n-aveau nimic de congres comunist, aplauze dintr-o lume liberă.

Zeci de oameni au fost pur și simplu năuciți de întâlnirea cu poezia lui Gherasim Luca. Și năuciți au ieșit ei în stradă, iar la unul dintre colțurile muzeului s-au oprit să asculte altfel tânguirea unui acordeon, o tânguire pentru trecători.

În România, memoria poetului nu mai are atâția gardieni câți ar merita. Despre Gherasim Luca, Gilles Deleuze spunea că a fost cel mai mare poet francez, chiar dacă era român”.

Gherasim Luca

Dar cine a fost Gherasim Luca? Poetul s-a născut pe 23 iulie 1913, sub semnul zodiacal al leului, într-o familie de evrei din București. A primit la naștere numele Salman Locker. S-a săvârșit pe 9 februarie 1995, la aproape optzeci și doi de ani, sărind în Sena. Ultimele sale cuvinte au fost despre cum nu se mai poate trăi pe pământ, în această lume în care nu mai e loc pentru poeți.

Gherasim Luca a fost avangardist (din generația de aur a avangardei române, alături de nume ca Geo Bogza sau Sașa Pană) și a făcut o carieră strălucitoare la Paris ca suprarealist.

Își recita singur poemele, iar oamenii veneau să îl asculte pentru că era spectaculos, mai ales când se bâlbâia.

Gherasim Luca era un adevărat foc de artificii și niciodată până la el n-a mai sunat limba franceză astfel.

Ieri la amiază, la Muzeul Regal de Arte Frumoase de la Bruxelles, trei actori, Gabriel Almaer, Bernard Gahide and Robin Van Dyck, au recitat în stilul lui Gherasim Luca, uluindu-i pe spectatori. Celor trei li se adăuga artista Annette Brodkom, care aducea lămuriri cu privire la puzzle-ul incredibil care a fost viața poetului și îi făcea, din vreme în vreme, laudatio.

Despre Gherasim Luca s-a spus că a fost unul dintre reprezentanții cei mai însemnați ai ontopoeziei, ceea ce vrea să spună că la el nu au existat niciodată granițe între viață și vers.

A trăit întocmai cum a scris, cu un ritm nemaipomenit, care înseamnă chiar asta: așa ceva nu s-a mai pomenit, nu s-a mai întâmplat. Gherasim Luca vrăjea pur și simplu cuvintele, iar ele îl ascultau, până la muzicalitatea poemelor sale, de dragoste și deznădejde, nimeni n-a mai ajuns.

Artiștii francezi au recitat dintre cele mai cunoscute opere ale lui Gherasim Luca, precum Autodeterminare sau Visul în acțiune sau Passionnément sau Son corps léger.

Annete Brodkom observa că, în franceză, până și numele lui Gherasim Luca sună ca o orchestră.

Cuvintele de dragoste care s-au spus despre poet ieri la amiază la Bruxelles s-ar cuveni să ne pună pe gânduri.

Gherasim Luca a fost neîndoielnic un mare poet de limbă franceză, dar înainte de asta a fost un mare poet de limbă română. Expresia sa este românească. El este unul dintre acei minunați fii rătăcitori ai literaturii române.

Și nici nu avem o altă concluzie: Gherasim Luca este încă o lume întreagă de recuperat pentru literatura română.

Gherasim Luca vrăjea pur și simplu cuvintele, iar ele îl ascultau, până la muzicalitatea poemelor sale, de dragoste și deznădejde, nimeni n-a mai ajuns.

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

05
/05
/16

,,Viaţa ficţiunii după o Revoluţie” este cea mai recentă carte publicată de Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich). A apărut în această primăvară la Editura Polirom. Cartea aceasta (un roman, nu o colecţie de eseuri!) este scrisă ca un teribil epistolar în două părţi.

27
/04
/16

Rămăşiţele pământeşti ale lui Pablo Neruda au fost reînhumate pe țărmul Oceanului Pacific, în grădina casei sale din Isla Negra, pe coasta centrală chiliană. În urmă trei ani, trupul scriitorului fusese exhumat pentru a clarifica dacă poetul a fost asasinat în timpul dictaturii lui Augusto Pinochet.

26
/04
/16

Actrița Oana Pellea va fi, vineri, alături de Cristina Casian și Barbu Ollănescu-Orendi, oaspetele Serilor "Acasă". În cadrul evenimentului, sub genericul "Acasă la boierii Ollănești și la Amza Pellea" vor fi prezentate cărţile: "Jurnal 2003-2009", de Oana Pellea, "Să râdem cu Nea Mărin", de Amza Pellea și "Așa a fost să fie. Amintiri din anii mei buni și răi", de Barbu Ollănescu-Orendi.

24
/04
/16

“În dulcele stil clasic”, „Donul liniştit”, „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, „Moara cu noroc”, „Leo Africanus” sau chiar... „Abecedarul” sunt cărţi care au trasat direcţii în personalitatea şi cariera actualilor lideri ai României. De Ziua Internațională a Cărții, revista Q Magazine a “interogat” câteva dintre personalităţile zilei pe tema cărţii preferate. Vă prezentăm mai jos scurte fragmente din acest demers.

22
/04
/16

În mai puţin de o lună, în capitală debutează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări vor sosi la Bucureşti în perioada 18 – 22 mai, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: lecturi publice, mese rotunde, dezbateri și performance-uri.

22
/04
/16

„Nu-i amintire care să nu se şteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.”, Don Quijote de la Mancha, Miguel de Cervantes. În urmă cu 400 de ani se stingea din viaţă întemeietorul romanului modern şi simbolul literaturii spaniole.

21
/04
/16

Comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Miguel de Cervantes, în 22 aprilie, va marca și sfârșitul unei serii de 17.000 mesaje postate pe Twitter care reproduc integral romanul "Don Quijote" al scriitorului emblematic al literaturii spaniole. Autorul acestei ingenioase transcrieri este un inginer informatician spaniol de 55 de ani.

21
/04
/16

Vacanţe filocalice, de Gabriel Pătraşcu, şi Crux, de George State sunt volumele câştigătoare ale Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediţia 2015, la secţiunea „Proză”, respectiv „Poezie”. Ambele volume vor fi lansate în cadrul Salonului Internaţional de Carte „Bookfest”, care va avea loc în perioada 1 – 5 iunie, la Romexpo Bucureşti.

20
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, la Club A din Bucureşti (Str. Blănari nr. 14), în cadrul „Cafenelei critice”, va avea loc un dialog cu Matei Vişniec despre ultimul său roman, Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă..., apărut recent la Editura Cartea Românească, disponibil şi în format digital. Invitați: Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloş; Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

19
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt aşteptati la librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru lansarea celui mai nou roman al lui Amos Oz, Iuda, o realizare literară care repune în discuție, din perspectiva etică, politică și istorică, figura trădătorului și conceptul de trădare.

15
/04
/16

La ediția actuală a Târgului de Carte de la Londra, Institutul Cultural Român a așezat în centrul programului românesc figura lui Mircea Eliade, marele scriitor și istoric al religiilor care a petrecut, în 1940/41, opt luni în sediul din Belgrave Square nr. 1, ca atașat cultural al României în Regatul Marii Britanii.

14
/04
/16

Săptămâna viitoare (18 - 22 aprilie), şase poeţi britanici contemporani vin la Bucureşti, pentru a stiliza traduceri din poezia română contemporană. Pe lista celor peste 40 de poeţi români ale căror versuri vor fi traduse în limba engleză se află nume precum: Ana Blandiana, Nora Iuga, Angela Marinescu, Emil Brumaru sau Mircea Cărtărescu