Cristi Puiu vine la Întâlnirile SpectActor
https://www.ziarulmetropolis.ro/cristi-puiu-vine-la-intalnirile-spectactor/

Cunoscutul cineast Cristi Puiu, una dintre figurile cele mai importante ale filmului românesc şi internaţional, vine la Întâlnirile SpectActor, prima ediţie după doi ani de întrerupere a acestui eveniment cultural.

Un articol de Liliana Matei|7 septembrie 2021

Nicolae Coande va intra în dialog cu aclamatul regizor al filmelor Marfa și banii, Moartea domnului Lăzărescu, Sieranevada, Aurora, Malmkrog – despre film, viață, implicare, sâmbătă, 11 septembrie, ora 18:00, în Sala Mare „Amza Pellea” a teatrului.

„Este omul care a schimbat fața cinematografului românesc. Pentru cei de afară, Cristi Puiu este cel care ne-a pus pe hartă. Altă formulă mai sintetică nu-mi vine: Puiu a pus sămânța, Porumboiu a udat locul, iar Mungiu a cules roadele […] Puiu e tipul genialoid: neliniștit, incomod, zburlit, în război cu toată lumea, incomod cu el însuși…”, spunea Alex Leo Șerban, pentru Decât O Revistă.

Născut în 1967, la Bucureşti, Cristi Puiu a urmat cursurile Ecole Supérieure d’Arts Visuels din Geneva, pe care a absolvit-o în 1996, cu documentarul 25.12. Bucharest, North Railway Station. În 1995, Before Breakfast, un scurtmetraj de școală, a fost selecționat la Festivalul de Film de la Locarno. Debutul său cu lungmetrajul Marfa și banii (2001) coincide cu începuturile Noului Cinema Românesc. Filmul a concurat în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs la Festivalul de la Cannes și fost premiat la festivaluri precum Salonic, Cottbus, Trieste.  În 2004, scurtmetrajul Un cartuș de Kent și un pachet de cafea a fost distins cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin.

Cel de-al doilea lungmetraj, Moartea domnului Lăzărescu (2005), a avut premiera mondială la Cannes, unde a obținut trofeul secțiunii Un Certain Regard, premiu urmat de numeroase alte distincții la festivaluri și gale internaționale.

În 2011 a lansat,  în triplă ipostază – scenarist, regizor și actor – filmul Aurora, selecționat în Un Certain Regard la Cannes și recompensat cu Premiul Gopo pentru Cel mai bun film. În 2016 a realizat filmul Sieranevada. În 2020 a realizat filmul Malmkrog, „o dramă de epocă cerebrală care îți rămâne în minte” (Peter Bradshaw, The Guardian). Scenariul este inspirat din cartea Trei dialoguri despre sfârșitul istoriei universale de Vladimir Soloviov.

Cristi Puiu este co-scenarist la Marfa și banii și Moartea domnului Lăzărescu, alături de Răzvan Rădulescu. În colaborare cu Răzvan Rădulescu, a mai scris scenariul pentru Niki Ardelean, colonel în rezervă (regia Lucian Pintilie, 2003) iar în 2005, regizorul german Didi Danquart a realizat filmul Offset după un scenariu scris de Cristi Puiu.

Dacă există ceva mai greu de vândut decât un film românesc făcut de un regizor necunoscut, atunci acela este un film românesc de un regizor necunoscut căruia îi ia 2 ore şi jumătate pentru a spune povestea unui pensionar de 62 de ani care face o ultimă călătorie la spital. Poate ajuta cu ceva faptul că Moartea domnului Lăzărescu este marea descoperire a ultimului festival de la Cannes şi, în multe privinţe, cel mai remarcabil film recent care iese pe ecranele newyorkeze în această primăvară? Filmul are un scenariu foarte elaborat, dar e filmat ca un documentar. Cinematografic, este un tur de forţă, cu Puiu simulând cu succes – sau, mai degrabă, orchestrând – textura instituţională a unui vérité semnat Frederick Wiseman”, J. Hoberman, Village Voice.

21
/02
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

20
/02
/24

De vineri, 23 februarie, în 15 orașe din România va putea fi urmărit unul dintre cele mai premiate și apreciate filme din ultimul an: Sauna Secretelor / Smoke Sauna Sisterhood (regia Anna Hints), proaspăt distins cu trofeul pentru Cel mai bun documentar al anului la Premiile Academiei Europene din Film 2023, inclus de prestigioasa publicație The New York Times în Top 10 al celor mai valoroase filme din 2023.

20
/02
/24

După cum ne-am obișnuit în ultimii 3 ani, luna februarie marchează primul anunț de artiști al Jazz in the Park! Primele nume confirmate la ediția a XII-a sunt: Cymande (UK), Avishai Cohen Trio (IL), Manu Katche (FR), Tigran Hamasyan Trio (AM), Jazzanova Live (DE), Kinga Glyk (POL), KRiSPER (RO), Amphitrio (RO), Oreglo (UK) și Wasted Generation (IT)!

20
/02
/24

Horia, filmul de debut în lungmetraj al regizoarei Ana-Maria Comănescu, va fi lansat pe marile ecrane din țară în 10 aprilie și este distribuit de August Film. Vladimir Țeca, Angelina Pavel sunt în rolurile principale. Din distribuție mai fac parte Liviu Cheloiu, Daniela Nane,  Mihaela Velicu, Dragoș Olaru și Robert Onofrei.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.