Cristi Puiu vine la Întâlnirile SpectActor
https://www.ziarulmetropolis.ro/cristi-puiu-vine-la-intalnirile-spectactor/

Cunoscutul cineast Cristi Puiu, una dintre figurile cele mai importante ale filmului românesc şi internaţional, vine la Întâlnirile SpectActor, prima ediţie după doi ani de întrerupere a acestui eveniment cultural.

Un articol de Liliana Matei|7 septembrie 2021

Nicolae Coande va intra în dialog cu aclamatul regizor al filmelor Marfa și banii, Moartea domnului Lăzărescu, Sieranevada, Aurora, Malmkrog – despre film, viață, implicare, sâmbătă, 11 septembrie, ora 18:00, în Sala Mare „Amza Pellea” a teatrului.

„Este omul care a schimbat fața cinematografului românesc. Pentru cei de afară, Cristi Puiu este cel care ne-a pus pe hartă. Altă formulă mai sintetică nu-mi vine: Puiu a pus sămânța, Porumboiu a udat locul, iar Mungiu a cules roadele […] Puiu e tipul genialoid: neliniștit, incomod, zburlit, în război cu toată lumea, incomod cu el însuși…”, spunea Alex Leo Șerban, pentru Decât O Revistă.

Născut în 1967, la Bucureşti, Cristi Puiu a urmat cursurile Ecole Supérieure d’Arts Visuels din Geneva, pe care a absolvit-o în 1996, cu documentarul 25.12. Bucharest, North Railway Station. În 1995, Before Breakfast, un scurtmetraj de școală, a fost selecționat la Festivalul de Film de la Locarno. Debutul său cu lungmetrajul Marfa și banii (2001) coincide cu începuturile Noului Cinema Românesc. Filmul a concurat în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs la Festivalul de la Cannes și fost premiat la festivaluri precum Salonic, Cottbus, Trieste.  În 2004, scurtmetrajul Un cartuș de Kent și un pachet de cafea a fost distins cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin.

Cel de-al doilea lungmetraj, Moartea domnului Lăzărescu (2005), a avut premiera mondială la Cannes, unde a obținut trofeul secțiunii Un Certain Regard, premiu urmat de numeroase alte distincții la festivaluri și gale internaționale.

În 2011 a lansat,  în triplă ipostază – scenarist, regizor și actor – filmul Aurora, selecționat în Un Certain Regard la Cannes și recompensat cu Premiul Gopo pentru Cel mai bun film. În 2016 a realizat filmul Sieranevada. În 2020 a realizat filmul Malmkrog, „o dramă de epocă cerebrală care îți rămâne în minte” (Peter Bradshaw, The Guardian). Scenariul este inspirat din cartea Trei dialoguri despre sfârșitul istoriei universale de Vladimir Soloviov.

Cristi Puiu este co-scenarist la Marfa și banii și Moartea domnului Lăzărescu, alături de Răzvan Rădulescu. În colaborare cu Răzvan Rădulescu, a mai scris scenariul pentru Niki Ardelean, colonel în rezervă (regia Lucian Pintilie, 2003) iar în 2005, regizorul german Didi Danquart a realizat filmul Offset după un scenariu scris de Cristi Puiu.

Dacă există ceva mai greu de vândut decât un film românesc făcut de un regizor necunoscut, atunci acela este un film românesc de un regizor necunoscut căruia îi ia 2 ore şi jumătate pentru a spune povestea unui pensionar de 62 de ani care face o ultimă călătorie la spital. Poate ajuta cu ceva faptul că Moartea domnului Lăzărescu este marea descoperire a ultimului festival de la Cannes şi, în multe privinţe, cel mai remarcabil film recent care iese pe ecranele newyorkeze în această primăvară? Filmul are un scenariu foarte elaborat, dar e filmat ca un documentar. Cinematografic, este un tur de forţă, cu Puiu simulând cu succes – sau, mai degrabă, orchestrând – textura instituţională a unui vérité semnat Frederick Wiseman”, J. Hoberman, Village Voice.

20
/07
/22

Cinematograful itinerant Caravana Metropolis - cinema în aer liber aduce și anul acesta la Sibiu 6 dintre cele mai bune filme din ultimul an, cu distincții importante la festivaluri de film internaționale prestigioase și 4 ateliere de creație. Acestea vor putea fi urmărite între 9 și 14 august, de la ora 21:30, în spațiul de proiecție amenajat în Piața Huet. Intrarea la proiecții este liberă în limita locurilor disponibile iar toate detaliile se găsesc pe Facebook.

20
/07
/22

În perioada 20-22 iulie, se va desfășura pe coasta dalmată un festival original organizat și girat artistic de celebrul tenor, dirijor și compozitor de origine argentiniană José Cura, cu aportul a numeroși muzicieni români, mai precis Orchestra Metropolitană București și Corul artiștilor Operei Naționale București.

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

19
/07
/22

Prin anii nouăzeci, a existat o campanie publicitară care se intitula simplu si atrăgător: „Cu balonul în Arizona”. Pentru un copil de clasa a treia dintr-o Românie abia ieșită din comunism, perspectiva unei călători în America, și nu oricum, ci cu balonul, era irezistibilă.

18
/07
/22

Ziarul Metropolis vă oferă o selecție de 22 de imagini de la Art Safari 2022, eveniment care aduce la București expozițiile străine „Picasso, Dalí & Falla. Le tricorne” și „Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany” și ne invită în universul unor artiști români precum Marcel Iancu, Theodor Aman și Irina Dragomir. Până pe 7 august, la Palatul Dacia-România din Strada Lipscani nr. 18-20!