Cristi Puiu vine la Întâlnirile SpectActor
https://www.ziarulmetropolis.ro/cristi-puiu-vine-la-intalnirile-spectactor/

Cunoscutul cineast Cristi Puiu, una dintre figurile cele mai importante ale filmului românesc şi internaţional, vine la Întâlnirile SpectActor, prima ediţie după doi ani de întrerupere a acestui eveniment cultural.

Un articol de Liliana Matei|7 septembrie 2021

Nicolae Coande va intra în dialog cu aclamatul regizor al filmelor Marfa și banii, Moartea domnului Lăzărescu, Sieranevada, Aurora, Malmkrog – despre film, viață, implicare, sâmbătă, 11 septembrie, ora 18:00, în Sala Mare „Amza Pellea” a teatrului.

„Este omul care a schimbat fața cinematografului românesc. Pentru cei de afară, Cristi Puiu este cel care ne-a pus pe hartă. Altă formulă mai sintetică nu-mi vine: Puiu a pus sămânța, Porumboiu a udat locul, iar Mungiu a cules roadele […] Puiu e tipul genialoid: neliniștit, incomod, zburlit, în război cu toată lumea, incomod cu el însuși…”, spunea Alex Leo Șerban, pentru Decât O Revistă.

Născut în 1967, la Bucureşti, Cristi Puiu a urmat cursurile Ecole Supérieure d’Arts Visuels din Geneva, pe care a absolvit-o în 1996, cu documentarul 25.12. Bucharest, North Railway Station. În 1995, Before Breakfast, un scurtmetraj de școală, a fost selecționat la Festivalul de Film de la Locarno. Debutul său cu lungmetrajul Marfa și banii (2001) coincide cu începuturile Noului Cinema Românesc. Filmul a concurat în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs la Festivalul de la Cannes și fost premiat la festivaluri precum Salonic, Cottbus, Trieste.  În 2004, scurtmetrajul Un cartuș de Kent și un pachet de cafea a fost distins cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin.

Cel de-al doilea lungmetraj, Moartea domnului Lăzărescu (2005), a avut premiera mondială la Cannes, unde a obținut trofeul secțiunii Un Certain Regard, premiu urmat de numeroase alte distincții la festivaluri și gale internaționale.

În 2011 a lansat,  în triplă ipostază – scenarist, regizor și actor – filmul Aurora, selecționat în Un Certain Regard la Cannes și recompensat cu Premiul Gopo pentru Cel mai bun film. În 2016 a realizat filmul Sieranevada. În 2020 a realizat filmul Malmkrog, „o dramă de epocă cerebrală care îți rămâne în minte” (Peter Bradshaw, The Guardian). Scenariul este inspirat din cartea Trei dialoguri despre sfârșitul istoriei universale de Vladimir Soloviov.

Cristi Puiu este co-scenarist la Marfa și banii și Moartea domnului Lăzărescu, alături de Răzvan Rădulescu. În colaborare cu Răzvan Rădulescu, a mai scris scenariul pentru Niki Ardelean, colonel în rezervă (regia Lucian Pintilie, 2003) iar în 2005, regizorul german Didi Danquart a realizat filmul Offset după un scenariu scris de Cristi Puiu.

Dacă există ceva mai greu de vândut decât un film românesc făcut de un regizor necunoscut, atunci acela este un film românesc de un regizor necunoscut căruia îi ia 2 ore şi jumătate pentru a spune povestea unui pensionar de 62 de ani care face o ultimă călătorie la spital. Poate ajuta cu ceva faptul că Moartea domnului Lăzărescu este marea descoperire a ultimului festival de la Cannes şi, în multe privinţe, cel mai remarcabil film recent care iese pe ecranele newyorkeze în această primăvară? Filmul are un scenariu foarte elaborat, dar e filmat ca un documentar. Cinematografic, este un tur de forţă, cu Puiu simulând cu succes – sau, mai degrabă, orchestrând – textura instituţională a unui vérité semnat Frederick Wiseman”, J. Hoberman, Village Voice.

18
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie.

15
/03
/24

Cea de-a cincea ediție a Festivalului Filmului Palestinian, organizată de Centrul Cultural Mahmoud Darwish, sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, se va desfășura între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie la Cluj-Napoca, cu o nouă direcție artistică și o prezentare a cinematografiei palestiniene ca un Cinema of Existence.

14
/03
/24

Unul dintre cei mai importanți regizori europeni, cunoscut pentru abordarea sa contemporană a pieselor clasice și montările provocatoare din punct de vedere politic și social, Thomas Ostermeier montează pentru prima dată un spectacol în România.

14
/03
/24

Astăzi, pe 14 martie, se împlinesc trei ani de la moartea ei, la Paris, în 2021, atunci când Covidul făcea ravagii și oprise lumea în loc. Avea aproape 90 de ani.

13
/03
/24

În perioada 12-15 martie 2024, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București organizează cea de-a XXV-a ediție a Ușilor Deschise, în cele două sedii ale sale, din Str. Matei Voievod nr. 75-77 și Str. Tudor Arghezi nr. 3b.

13
/03
/24

Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai bine cotați dirijori români peste hotare, aplaudat în prestigioase săli de concerte ale lumii, ca Auditorium-ul din Barcelona, Musikverein – Viena sau Sala Ceaikovski – Moscova, apreciatul violonist Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu pe care are privilegiul de a interpreta, și un program dedicat integral lui Mozart definesc un eveniment de neratat la Sala Radio.

12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

12
/03
/24

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță prelungirea perioadei de desfășurare a ediției din 2024 cu o zi față de datele comunicate inițial.

11
/03
/24

Grupul de Facebook „Mergem la teatru” numără 35.4K de membri la început de martie 2024 și adună, într-o comunitate surprinzător de activă și de entuziastă, paragrafe de opinii pe spectrul larg dintre gust conservator și deschidere față de experiment, underground și fețe noi.

11
/03
/24

Artiștii selectați vor lucra timp de două luni la proiectelor lor, fiind găzduiți în Casa Albastră din satul Șona (jud. Brașov), casă restaurată în 2011 de către Fundația Ștefan Câlția. Proiect co-finanțat de AFCN, Șona AIR abordează modelul rezidențelor individuale, se adresează artiștilor din domenii culturale diverse, atât din România cât și internaționali, și susține […]