Criticul și istoricul literar Eugen Negrici va discuta astăzi, la Librăria Eminescu, cu cititorii despre ,,Figura spiritului creator”
https://www.ziarulmetropolis.ro/criticul-si-istoricul-literar-eugen-negrici-va-discuta-astazi-la-libraria-eminescu-cu-cititorii-despre-figura-spiritului-creator/

Astăzi, începând cu ora 19:00, criticul şi istoricul Eugen Negrici va discuta cu cititorii despre noul său volum ,,Figura Spiritului creator”; cartea a apărut atât în ediţie print, cât şi digitală.

Un articol de Andrada Văsii|13 Martie 2013

Astăzi, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Elisabeta nr. 38), criticul și istoricul literar Eugen Negrici va discuta cu cititorii despre volumul Figura spiritului creator, ediția a II-a, apărut recent la Editura Cartea Românească, în colecția „Critică și istorie literară”, și în ediție digitală.

Invitați: Carmen Mușat, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache.

Figura spiritului creator este al doilea volum dintre cele trei cunoscute sub titlul generic „Ciclul imanenței literaturii”. Plasat între Expresivitatea involuntară și Imanența literaturii, studiul este dedicat analizei procesului subtil de geneză și executie ale operei artistice, care niciodată nu este rodul exclusiv al inspirației sau al geniului, ci este determinat de nenumărați factori interiori și exteriori, mai mult sau mai puțin favorabili.

Sub titluri memorabile ca „Euforia noviciatului” (Antim Ivireanul), „Elanul ingenuu” (I. Heliade-Rădulescu), „Nepăsarea suverană” (Nichita Stănescu), „Expansiunea clișeului” (M.H. Simionescu), „Refuzul rostirii stereotipe” (Urmuz), „Sub presiunea delimitărilor” (Marin Sorescu), Eugen Negrici reconstituie, analizând și contextualizând operele, întreaga istorie a producerii lor și restaurează, ca un arheolog, „din cioburi” portretul eroului principal, artistul, alături de câteva dintre uneltele sale.

Eugen Negrici a fost si rămâne un cititor prin excelența nonconformist. Dar aceasta nealiniere la opinia comună de departe de a sugera lipsa de implicare și de atașament la dinamica procesului de creație în desfășurare. Criticul, teoreticianul, istoricul literar Eugen Negrici este, dimpotrivă, un spirit profund angajat, un participant pasionat la valorizarea și ăncurajarea tocmai a „spiritului creator”, ale carui „figuri” le-a căutat mereu, continuă și va continua încă multă vreme să le caute. (Ion Pop)

Eugen Negrici (n. 28 noiembrie 1941, Râmnicu Vâlcea) este critic, istoric literar, stilistician și profesor de literatură română contemporană la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

A publicat urmatoarele volume:

Antim. Logos și personalitate, 1971, Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, 1972 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din București), Expresivitatea involuntară, 1977, Figura spiritului creator, ed. I, 1978 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Imanența literaturii, ed. I, 1981, ed. a II-a, 2009, Introducere în poezia contemporană, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Sistematica poeziei, 1988, Poezia medievală în limba română, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Soros), Literature and propaganda in communist Romania, 1999, Literatura română sub comunism. Proza, 2002 (Premiul Asociației Scriitorilor din București), Literatura română sub comunism. Poezia, 2003, Iluziile literaturii române, 2008 (Cartea Anului 2008, desemnată de Romania literară și Fundația Anonimul; Premiul Manuscriptum, 2008; Premiul pentru critică/istorie literară al revistei Observator Cultural; Premiul de excelență al revistei Convorbiri literare), Literatura română sub comunism. 1948-1964, 2010, Simulacrele normalității, 2011.

 

Sursă foto: Cartea Românească

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.

Page 1 of 9312345...102030...Last »