Criticul și istoricul literar Eugen Negrici va discuta astăzi, la Librăria Eminescu, cu cititorii despre ,,Figura spiritului creator”
https://www.ziarulmetropolis.ro/criticul-si-istoricul-literar-eugen-negrici-va-discuta-astazi-la-libraria-eminescu-cu-cititorii-despre-figura-spiritului-creator/

Astăzi, începând cu ora 19:00, criticul şi istoricul Eugen Negrici va discuta cu cititorii despre noul său volum ,,Figura Spiritului creator”; cartea a apărut atât în ediţie print, cât şi digitală.

Un articol de Andrada Văsii|13 martie 2013

Astăzi, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Elisabeta nr. 38), criticul și istoricul literar Eugen Negrici va discuta cu cititorii despre volumul Figura spiritului creator, ediția a II-a, apărut recent la Editura Cartea Românească, în colecția „Critică și istorie literară”, și în ediție digitală.

Invitați: Carmen Mușat, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache.

Figura spiritului creator este al doilea volum dintre cele trei cunoscute sub titlul generic „Ciclul imanenței literaturii”. Plasat între Expresivitatea involuntară și Imanența literaturii, studiul este dedicat analizei procesului subtil de geneză și executie ale operei artistice, care niciodată nu este rodul exclusiv al inspirației sau al geniului, ci este determinat de nenumărați factori interiori și exteriori, mai mult sau mai puțin favorabili.

Sub titluri memorabile ca „Euforia noviciatului” (Antim Ivireanul), „Elanul ingenuu” (I. Heliade-Rădulescu), „Nepăsarea suverană” (Nichita Stănescu), „Expansiunea clișeului” (M.H. Simionescu), „Refuzul rostirii stereotipe” (Urmuz), „Sub presiunea delimitărilor” (Marin Sorescu), Eugen Negrici reconstituie, analizând și contextualizând operele, întreaga istorie a producerii lor și restaurează, ca un arheolog, „din cioburi” portretul eroului principal, artistul, alături de câteva dintre uneltele sale.

Eugen Negrici a fost si rămâne un cititor prin excelența nonconformist. Dar aceasta nealiniere la opinia comună de departe de a sugera lipsa de implicare și de atașament la dinamica procesului de creație în desfășurare. Criticul, teoreticianul, istoricul literar Eugen Negrici este, dimpotrivă, un spirit profund angajat, un participant pasionat la valorizarea și ăncurajarea tocmai a „spiritului creator”, ale carui „figuri” le-a căutat mereu, continuă și va continua încă multă vreme să le caute. (Ion Pop)

Eugen Negrici (n. 28 noiembrie 1941, Râmnicu Vâlcea) este critic, istoric literar, stilistician și profesor de literatură română contemporană la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

A publicat urmatoarele volume:

Antim. Logos și personalitate, 1971, Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, 1972 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din București), Expresivitatea involuntară, 1977, Figura spiritului creator, ed. I, 1978 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Imanența literaturii, ed. I, 1981, ed. a II-a, 2009, Introducere în poezia contemporană, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Sistematica poeziei, 1988, Poezia medievală în limba română, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Soros), Literature and propaganda in communist Romania, 1999, Literatura română sub comunism. Proza, 2002 (Premiul Asociației Scriitorilor din București), Literatura română sub comunism. Poezia, 2003, Iluziile literaturii române, 2008 (Cartea Anului 2008, desemnată de Romania literară și Fundația Anonimul; Premiul Manuscriptum, 2008; Premiul pentru critică/istorie literară al revistei Observator Cultural; Premiul de excelență al revistei Convorbiri literare), Literatura română sub comunism. 1948-1964, 2010, Simulacrele normalității, 2011.

 

Sursă foto: Cartea Românească

10
/06
/22

Sâmbătă, 11 iunie, la ora 11.00, cele trei echipe finaliste ale ediției a unsprezecea a Concursului Humanitas în licee vor fi faţă în faţă la Marea Finală, care se va desfăşura în sala de conferințe a Institutului Cervantes. Finala va fi prezentată de Mihaela Dedeoglu. Trofeul și premiul cel mare vor fi înmânate de Ioana Pârvulescu. Vă invităm să încurajați din sală cele trei echipe sau să urmăriți transmisia online pe paginile de Facebook Humanitas și Concursul Humanitas în licee.

07
/06
/22

După doi ani de pauză, Curtea Veche Publishing și-a dat întâlnire cu cititorii la Salonul Internațional de Carte Bookfest, ediția a XV-a, în perioada 1-5 iunie 2022. Publicul a părut foarte dornic să cunoască din nou autorii preferați, să afle despre noutăți și să își facă rezerva de carte pentru sezonul de vară. Așadar, nu au lipsit lansările, sesiuni de autografe și reducerile, care au fost anul acesta între 25-70% în standul editurii.

07
/06
/22

Zeci de mii de vizitatori au venit în standul editurii Corint la Salonul Internațional De Carte Bookfest, între 1 și 5 iunie 2022. Vânzările au atins cote record după doi ani în care publicul a fost privat de întâlnirile cu autorii și editorii.

31
/05
/22

Cea mai așteptată ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, a XV-a, începe mâine la Pavilionul B2 de la Romexpo: fără restricții sanitare, fără taxe de acces și fără costuri de parcare. Evenimentul va fi deschis oficial miercuri, 1 iunie, la ora 12.00, la scena ARENA, în cadrul unei ceremonii la care au fost invitați E.S. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, Lucian Romașcanu – Ministrul Culturii, Grigore Arsene – președintele Asociației Editorilor din România și Adrian Cioroianu – directorul Bibliotecii Naționale a României.

30
/05
/22

UNATC PRESS, editura Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), participă în perioada 1-5 iunie 2022 pentru prima dată la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Prezența UNATC PRESS de-a lungul celor cinci zile la cunoscutul eveniment dedicat cărții și autorilor de la Romexpo este un exercițiu de conectare la lumea publishingului de carte autohton, dar mai ales o excelentă ocazie de a se adresa în mod nemijlocit cititorilor.

27
/05
/22

Marți 12 aprilie 2022, ora 12.12, a avut loc lansarea Antologiei lirice „Orașul. Amintire și uitare” (Editura Neuma) a Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor, la Muzeul Național al Literaturii Române din București.