Criticul și istoricul literar Eugen Negrici va discuta astăzi, la Librăria Eminescu, cu cititorii despre ,,Figura spiritului creator”
https://www.ziarulmetropolis.ro/criticul-si-istoricul-literar-eugen-negrici-va-discuta-astazi-la-libraria-eminescu-cu-cititorii-despre-figura-spiritului-creator/

Astăzi, începând cu ora 19:00, criticul şi istoricul Eugen Negrici va discuta cu cititorii despre noul său volum ,,Figura Spiritului creator”; cartea a apărut atât în ediţie print, cât şi digitală.

Un articol de Andrada Văsii|13 martie 2013

Astăzi, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Elisabeta nr. 38), criticul și istoricul literar Eugen Negrici va discuta cu cititorii despre volumul Figura spiritului creator, ediția a II-a, apărut recent la Editura Cartea Românească, în colecția „Critică și istorie literară”, și în ediție digitală.

Invitați: Carmen Mușat, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache.

Figura spiritului creator este al doilea volum dintre cele trei cunoscute sub titlul generic „Ciclul imanenței literaturii”. Plasat între Expresivitatea involuntară și Imanența literaturii, studiul este dedicat analizei procesului subtil de geneză și executie ale operei artistice, care niciodată nu este rodul exclusiv al inspirației sau al geniului, ci este determinat de nenumărați factori interiori și exteriori, mai mult sau mai puțin favorabili.

Sub titluri memorabile ca „Euforia noviciatului” (Antim Ivireanul), „Elanul ingenuu” (I. Heliade-Rădulescu), „Nepăsarea suverană” (Nichita Stănescu), „Expansiunea clișeului” (M.H. Simionescu), „Refuzul rostirii stereotipe” (Urmuz), „Sub presiunea delimitărilor” (Marin Sorescu), Eugen Negrici reconstituie, analizând și contextualizând operele, întreaga istorie a producerii lor și restaurează, ca un arheolog, „din cioburi” portretul eroului principal, artistul, alături de câteva dintre uneltele sale.

Eugen Negrici a fost si rămâne un cititor prin excelența nonconformist. Dar aceasta nealiniere la opinia comună de departe de a sugera lipsa de implicare și de atașament la dinamica procesului de creație în desfășurare. Criticul, teoreticianul, istoricul literar Eugen Negrici este, dimpotrivă, un spirit profund angajat, un participant pasionat la valorizarea și ăncurajarea tocmai a „spiritului creator”, ale carui „figuri” le-a căutat mereu, continuă și va continua încă multă vreme să le caute. (Ion Pop)

Eugen Negrici (n. 28 noiembrie 1941, Râmnicu Vâlcea) este critic, istoric literar, stilistician și profesor de literatură română contemporană la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

A publicat urmatoarele volume:

Antim. Logos și personalitate, 1971, Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, 1972 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din București), Expresivitatea involuntară, 1977, Figura spiritului creator, ed. I, 1978 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Imanența literaturii, ed. I, 1981, ed. a II-a, 2009, Introducere în poezia contemporană, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Sistematica poeziei, 1988, Poezia medievală în limba română, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Soros), Literature and propaganda in communist Romania, 1999, Literatura română sub comunism. Proza, 2002 (Premiul Asociației Scriitorilor din București), Literatura română sub comunism. Poezia, 2003, Iluziile literaturii române, 2008 (Cartea Anului 2008, desemnată de Romania literară și Fundația Anonimul; Premiul Manuscriptum, 2008; Premiul pentru critică/istorie literară al revistei Observator Cultural; Premiul de excelență al revistei Convorbiri literare), Literatura română sub comunism. 1948-1964, 2010, Simulacrele normalității, 2011.

 

Sursă foto: Cartea Românească

16
/03
/20

Centrul de Resurse în Comunicare, Asociația Techsoup, Teach for Romania, Seeding Knowledge Foundation, cu sprijinul Kaufland România și în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării lansează „Școala pe Net”, o platformă multimedia gratuită, destinată cadrelor didactice care pot învăța mai ușor de la specialiști în educație și IT cum să utilizeze resurse online, utile în procesul de predare.

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

Pagina 5 din 105« Prima...34567...102030...Ultima »