Cu Andrei Borțun (The Institute, Romanian Design Week) despre cultura și cultivarea creativității
https://www.ziarulmetropolis.ro/cu-andrei-bortun-the-institute-romanian-design-week-despre-cultura-si-cultivarea-creativitatii/

Pe 22 mai se încheie la Bucureşti a 10-a ediţie a Romanian Design Week, organizată de The Institute.

Un articol de Cristina Enescu Aky|19 mai 2022

RDW este, de un deceniu, cel mai mare eveniment interdisciplinar din țară dedicat design-ului, creativității, inovației, arhitecturii și, în general, industriilor creative care susțin dezvoltarea culturală, socială și economică.

Romanian Design Week este organizat de The Institute, „un institut al oamenilor, proiectelor și organizațiilor creative din București” fondat de Andrei Borțun – om cu nu puține proiecte la activ în zona de creativitate, antreprenoriat, comunicare, PR, publicitate. El este cel căruia i se datorează de asemenea evenimente precum Gala Societății Civile sau Festivalul European de Print, dar și proiectul Cartierul Creativ, care se definește ca „un ecosistem creativ în centrul Bucureștiului, o inițiativă ce își propune valorificarea și potențarea industriilor creative și a organizațiilor și proiectelor culturale din această zonă”.

Pentru că în vremuri complicate gândirea „outside the box”, cretivitatea și inovația sunt ceea ce ne duce mai departe, ne ajută la găsirea de soluții și totodată fac mai interesantă viața de zi cu zi, am povestit cu Andrei Borțun despre cultura și cultivarea creativității, mersul industriilor creative din România precum și acest Cartier dintre cele mai interesante din București. De fapt, o discuție și despre cum chiar se pot face o mulțime de proiecte extrem de interesante, creative, care coagulează și stimulează diferite comunități, și despre câteva proiecte din care într-un fel sau altul putem găsi cu toții ceva interesant.

Mai aveți câteva zile în care puteți vizita Romanian Design Week.  Indiferent ce relație aveți cu design-ul și cu „industriile creative”, chiar dacă poate nu prea aveți idee ce sunt și fac, veți descoperi lucruri, idei și oameni care vă vor inspira.

Profesionistul Andrei Borțun este un om pasionat de …?

The Institute aniversează anul acesta 25 de ani, așadar sunt mai multe răspunsuri posibile. Multă vreme am fost pasionat exclusiv de antreprenoriat, de propriile proiecte și organizații, de creșterea lor, de schimbări, de redesenări sau completări ale echipei. În aceeași perioadă eram foarte implicat în a deschide noi organizații, alături de diverși parteneri.

Au fost ani în care aveam o colecție de start-up-uri, alături de parteneri valoroși care adesea îmi erau și prieteni foarte buni. Aș menționa câteva dintre cele din care am ieșit între timp, Three, alături de Andrei Tripșa și Andreea Sandu, Luna-Millenium, alături de Claudiu Leonte, The CSR Agency alături de Dragoș Tuță. Sunt încă partener în agențiile Dăescu Borțun Olteanu, Rusu + Borțun, Millenium People, în barul The Owl și, mai nou, în Black Ryno Radio. Dar, din fericire, am parteneri implicați total în dezvoltarea acestor organizații și astfel reușesc să mă ocup aproape exclusiv de Fundația The Institute.

În ultimii 15 ani, am fost implicat în cele mai importante proiecte ale mele, fiicele mele, Zoe și  Matilda. Între timp au ajuns la ediția 12, respectiv 14. Și alături de ele, și pentru ele, au apărut pasiuni noi, fie că vorbim despre sport, despre călătorii sau despre stat, uneori pentru perioade mai lungi, la casa noastră de vacanță din Cerașu.

Creativitatea e o cultură care se învață sau un talent cu care te naști?

Sunt oameni care se nasc creativi și nu fac nimic cu acest atribut. Sunt oameni care se nasc fără niciun talent creativ, dar, prin alte calități, reușesc să clădească organizații sau cariere de mare succes în industriile creative.

The Institute: Cum a început, ce este acum și ce proiecte are?

A început acum 25 de ani, la vremea aceea sub numele de Millenium. Ne propuneam atunci să fim o agenție care să ofere servicii de PR, Creație, BTL, dar și să dezvoltăm propriile proiecte și festivaluri. În timp, mica noastră echipă a crescut, apoi s-a împărțit în divizii specializate pentru ca, mai apoi, după primii 10 ani, să se desprindă în agenții diferite și specializate.

Astăzi este o Fundație care își propune să conecteze oameni și organizații valoroase, care fac parte atât din industriile creative, cât și din societatea civilă, grăbind astfel procesul de modernizare al României.

Încercăm să promovăm dialogul și colaborarea între organizații non-profit, antreprenori români, multinaționale, mediu academic și administrația publică, pentru a putea ajunge cât mai repede și cât mai plenar la o serie de cât mai multe proiecte sustenabile, care să genereze schimbări sistemice, în economie, societate sau educație, cu obiective clare, cu strategii riguroase, cu implementare asumată și generată de oameni și organizații care să aibă competența necesară și reală, dublată de etică profesională și bune intenții.

Dezvoltăm astăzi Romanian Design Week, Diploma Show Festival, Internetics, Gala Societății Civile, Combinat, ASAP-Romania, The New European Bauhaus și Cartierul Creativ.

 

Cartierul Creativ din București: ce a reușit să realizeze?

Cartierul Creativ este astăzi o rețea de peste 200 de organizații: birouri de arhitectură, agenții de comunicare, studiouri de design, grafică sau design vestimentar, galerii și teatre, universități vocaționale sau mari instituții culturale, cluburi și magazine, toate în jurul parcului Cișmigiu.

Cartierul Creativ are propriile canale de comunicare unde promovăm nou veniți în cartier sau noutăți despre membri consacrați sau unde prezentăm în amănunt organizații și oameni speciali care trăiesc sau muncesc în Cartierul Creativ.

De asemenea, Cartierul Creativ este partener fondator al Black Ryno Radio, alături de Codin Orășeanu, inițiatorul și părintele acestei organizații, iar sediul BRR este în Cartier și, mai mult decât atât, este un spațiu care găzduiește expoziții, conferințe și petreceri. Și nu în ultimul rând, găsim aici magazinul Room21 și sediul ASAP.

Aș mai vrea să adaug că dezvoltăm și susținem proiecte și evenimente, de cele mai multe ori, alături de parteneri și membri ai rețelei Cartierul Creativ, precum: în 2020, am aniversat 50 de ani pentru Departamentul de Design al UNARTE în cadrul unui eveniment MNAR; în 2021, am sărbătorit 50 de ani pentru Departamentul de Design Vestimentar al UNARTE în cadrul unui eveniment care a avut loc tot la MNAR; anul acesta am prezentat expoziția de arhitectură care a reprezentat România la Bienala de la Veneția, alături de Matzochio și Poster, la clădirea Tandem a celor de la Forte Partners; în 2021, am pus la cale, alături de ARCEN, Nocturnele de Poezie pe care le continuăm și anul acesta; vom organiza pe strada Grivița ediția din 2022 a festivalului UNDERCLOUD, regândit de DAYA Foundation; Cartierul Creativ are propriul său format, calendar și hartă în RDW; de asemenea, în 2022, ARCEN va porni tururi ale Cartierului Creativ. Și așa mai departe.

Industriile culturale și creative – tuturor ne plac dar puțini le fac să meargă și să dea roade. Și totuși ție îți cam iese. Ce faci tu altfel?

Mulțumim pentru compliment, dar știm destul de multe organizații care fac de mult timp lucruri fenomenale pentru aceste sectoare, în București, dar și în alte orașe ale țării. Poate nu sunt suficient de multe pentru cât de mare este nevoia societății și economiei românești, poate sunt prea singure și prea pe cont propriu, poate nu au suficientă notorietate la nivel național, dar există și mișcă atât România, cât și orașele ei. În ceea ce ne privește, sunt mai multe răspunsuri.

Facem asta de 25 de ani. Avem în echipă câțiva colegi care nu se născuseră încă, atunci când eu și colegii mai maturi organizam primele ediții ale AdPrint European Festival, Internetics sau Gala Societății Civile.

Suntem minimum 25 de oameni în echipa constantă a The Institute și marea majoritate a colegilor mei îmi sunt alături de 10 sau chiar 15 ani.

În plus, avem o comunitate imensă în spate, o rețea de parteneri largă și valoroasă și finanțatori pe care îi avem alături de multă vreme, iar aici aș da un exemplu foarte important: UniCredit Bank. De asemenea, avem alături de noi mii de prieteni, zeci de mii de vizitatori, sute de mii de cititori și milioane de oameni care aud de noi și de proiectele noastre.

Cartierul Creativ – a reușit acest proiect să schimbe ceva în cultura comunitară a Bucureștiului?

Cred că da. Sunt multe organizații care, sub această umbrelă, au înțeles pentru prima oară sau au valorificat mai mult ceea ce înseamnă colaborarea și parteneriatul. Multe dintre ele colaborează deja direct, fară să mai aibă nevoie să fie conectați de echipa Cartierul Creativ. De asemenea, s-au mutat multe organizații creative în Cartierul Creativ în ultimii ani, iar multora dintre ele noi le-am găsit spatii de birou, ateliere, baruri sau magazine. Amuzant este că ne sună des telefonul și suntem întrebați dacă știm apartamente sau case de închiriat sau de cumpărat în regim rezidențial. Ne-ar ajuta mult un partener de tip agenție imobiliară.

Și, poate cel mai important, este faptul că suntem într-un dialog activ cu PMB în jurul proietului Berzei 21, un demers prin care noi, alături de NOD Makerspace, Fundația Comunitară București, Baza. Deschidem Orașul și alți parteneri, propunem transformarea fostelor garaje REBU în cel mai mare HUB creativ din România și estul Europei. Și listez acest capitol pentru că da, lipsa cronică de dialog dintre administrații locale și societatea civilă, transparent și bine intenționat, este o problemă culturală a României.

Care sunt astăzi lipsuri + oportunitățile industriilor creative românești? Și ce plusvaloare aduc ele societății în care trăim?

Multe dintre industriile creative din România au o performanță incredibilă în termeni de reputație internațională, fie că o traducem în premii, public, presă specializată favorabilă sau oricum doriți. Mă refer la zona de film, la muzică electronică și nu numai, la arte plastice, la advertising sau chiar la partea de software. Cred că toate acestea au o unică problemă: nu sunt folosite de nimeni, în nicio strategie și în niciun plan.

Nici Guvernul nu le folosește așa cum ar trebui, mai ales dacă discutăm despre legislația care ar putea să transforme România într-o destinație preferată de industria producției de cinema și advertising. De ce spun asta? Pentru că sunt două industrii în care avem succes internațional incontestabil.

Administrațiile locale ar putea să folosească aceste industrii creative pentru a-și redesena orașele, pentru a face reconversii de spații abandonate, pentru a impulsiona investițiile și antreprenorii din unele cartiere, pentru a crește apetitul și consumul cultural, mai ales în cazul unor categorii largi de cetățeni, care ignoră, dar care, în același timp, sunt ignorați total de autorități.

Sunt o mulțime de modalități prin care manifestările creative – organizații, comunități, bresle, evenimente sau festivaluri – pot fi folosite pentru a rezolva probleme sau pentru a atinge anumite obiective în cadrul orașelor și al administrațiilor locale.

Produse cultural-artistice pe care „le consumi” în ultima vreme sunt… ?

Sunt interesat arta tânără sau consacrată, în special cea din galeriile și atelierele din COMBINAT. Consum teatru independent, dar merg și în baruri, cluburi sau cafenele, în special datorită Cartierului Creativ. Ascult muzică mai diversă decât eram obișnuit, în special datorită Black Ryno Radio.

Celor care vor să experimenteze mai multă creativitate în viața lor, și să descopere cultura creativă și de inovație a prezentului, ce le recomanzi?

Să se aboneze la diferite newslettere cum ar fi The Institute, Concentrat, Propagarta, Cartierul Creativ și altele. Și nu doar să se aboneze – să le deschidă, să le citească, să își ia de acolo informație cu care să-și diversifice agenda și preocupările. Viața în București va părea mult mai frumoasă.

Cover foto: Inside Academy/ Romanian Design Week



23
/03
/22

Muzeul Național de Artă Contemporană se alătură eforturilor susținute de a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului. Spațiile MNAC devin, pentru a le oferi refugiaților câteva momente de liniște, centre cu activități pentru copii și donații, locuri de întâlnire cu cei apropiați și propun chiar și oportunități profesionale. 

15
/03
/22

Tabăra de artă „Pictori de azi la Balcic”, organizată de Asociația ELITE ART club UNESCO, reunește, încă din anul 2003, creațiile artiștilor într-o arhivă de exprimare stilistică, fiecare pictor participant abordând în stilul caracteristic diversitatea de forme și imagini pe care Balcicul o oferă.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

10
/03
/22

Cea de-a doua ediție a festivalului internațional FOTO WIEN, care reunește peste 140 de expoziții și 300 de evenimente cu tema fotografia de artă, va avea loc în perioada 9 - 27 martie 2022, în capitala Austriei. Festivalul face parte din rețeaua European Month of Photography (EMOP) şi prezintă fotografia artistică în muzee, în galerii vieneze, în off-spaces și spații alternative de expoziție şi în institute culturale. Trei proiecte distincte cu participare artistică românească au loc în acest cadru, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena.

09
/03
/22

Galeria neconvențională Celula de Artă și Carol 53 găzduiesc, între 12 și 2 aprilie, expoziția caritabilă Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului / Bombs and Humans. United Artists against War, în care peste 65 de artiști români și ucraineni militează pentru pace, iau atitudine împotriva războiului din Ucraina, împotriva războiului, împotriva tuturor armelor de ucidere și a orgoliului firii omenești care naște războaie. Vernisajul va avea loc sâmbătă, pe 12 martie, de la ora 16:00, în București (B-dul Carol nr. 53).

24
/02
/22

Pe 24 februarie, la ora 18:00, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită la cea dintâi conferință online din acest an, intitulată „Hărți și globuri în pictura olandeză din secolul al XVII-lea”, susținută de dr. Cosmin Ungureanu, istoric de artă, doctor în istoria arhitecturii, expert acreditat în pictură și grafică europeană din secolele XVI-XIX.