Cum e corect? „Drogurile urmau să ajungă” sau „Drogurile urma să ajungă?”
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-e-corect-drogurile-urmau-sa-ajunga-sau-drogurile-urma-sa-ajunga/

Bombardamentul mediatic nemilos se ţine scai de noi, iar noi alergăm să bifăm obiective. Transformată într-o continuă fugă, existenţa ne scapă printre degete.

Un articol de Monica Andronescu|23 aprilie 2021

Tot timpul ceva urmează să se întâmple, tot timpul ceva urmează să se schimbe și, în egală măsură, tot timpul ceva rămâne neschimbat. Așa arată realitatea, iar vorbirea arată la fel: tot timpul ceva se schimbă și, în egală măsură, tot timpul ceva rămâne neschimbat. Deloc puține și deloc neinteresante, inerțiile o arată. Ele sunt peste tot în exprimarea noastră. Greșeli de toate felurile persistă în comunicarea de zi cu zi, în vorbirea consumatorilor de știri și în exprimarea creatorilor de conținut.

Să ne oprim asupra unui exemplu concret, vizând folosirea greșită a unui cuvânt. În 13 octombrie 2020, pe stirileprotv.ro apărea un articol intitulat: „Trei tone de cocaină ascunse printre banane. Drogurile urmau să ajungă în Belgia”. Care e greșeala aici?

Greșeala e una care s-a tot semnalat și explicat. Și totuși, verbul „a urma” continuă să fie o capcană. Asta, din cauză că e și un verb intranzitiv, impersonal, care nu prezintă forme pentru toate personale gramaticale. Cum e corect? „Drogurile urmau să ajungă” sau „Drogurile urma să ajungă?”

Răspunsul e simplu. „Drogurile urma să ajungă” e varianta corectă. Nu, nu e niciun dezacord între subiect și predicat! De ce? Pentru că „drogurile” nu e subiectul predicatului „urma”. Subiectul acestuia este subordonata „să ajungă”, iar subiectul ei este „drogurile”. Mai simplu spus, structura gramaticală inițială ar fi „Urma ca drogurile să ajungă”.

Se întâmplă adesea ca verbul „a urma”, intranzitiv și impersonal, să fi acordat incorect cu un subiect care nu e al lui. Pe 5 martie 2021, pe www.adevarul.ro se publica materialul intitulat „Alegerile municipale şi regionale din Italia, care urmau să aibă loc în primăvară, vor fi amânate din cauza pandemiei de coronavirus”. Dar „alegerile nu urmau”, ci „urma să aibă loc”. Pe 22 martie 2021, www.europafm.ro propunea articolul: „Măsura prin care părinții urmau să primească 1.500 de lei pe lună de la angajator pentru creșă sau grădiniță, amânată”. E vorba, desigur, despre aceeași folosire incorectă a verbului, incorect acordat cu un subiect care nu e al lui. „Părinții urma să primească” ar fi fost exprimarea corectă.. „Autobuzele urmau să aibă o lungime de zece metri”, citim într-un articol publicat pe 13 iunie 2019 în www.ziarulamprenta.ro. Situația este identică, greșeala este identică, verbului „a urma” atribuindu-i-se un subiect care nu e al lui. Varianta corectă este „Autobuzele urma să aibă” (structura de profunzime este aceeași: „Urma ca autobuzele să aibă”).

De unde persistența greșelii? În cazul acesta, poate că asimilarea unei reguli gramaticale e îngreunată de lipsa de cunoștințe teoretice. În plus, se întâmplă adesea ca o folosire incorectă generalizată să fie luată, pur și simplu, de bună. Ș uneori, tocmai de aceea, să devină normă.

06
/11
/16

Romanul de dragoste are milioane de fani în toată lumea, iar de-a lungul istoriei multe dintre titluri au iscat scandaluri serioase. Ziarul Metropolis vă oferă un top al celor mai frumoase romane de dragoste din toate timpurile, zece povești pe care trebuie să le citești într-o viață.

28
/10
/16

Noaptea de 28 spre 29 octombrie 1952. În infirmeria penitenciarului din Aiud, Mircea Vulcănescu, unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României, murea în frig, cu o „cavernă la plămânul stâng”, după ce încercase să salveze viața unui tânăr, pe care-l protejase cu propriul lui corp.

19
/10
/16

Crede că cea mai mare problemă a generației lui este că trăiește într-un context haotic. Se simte norocos că face parte din trupa lui Victor Ioan Frunză și crede că atunci când ți se întinde o mână trebuie s-o prinzi. Face teatru cu voluptate, iar cele mai recente roluri în care-l puteți vedea sunt Mozart și Tipătescu în spectacolele „Amadeus” și „O scrisoare pierdută” de la Teatrul Metropolis.

20
/09
/16

Timișoara va fi Capitală europeană a culturii în anul 2021. Anunțul a fost făcut vineri și oamenii au plâns de bucurie când au aflat. Care este pulsul străzii și cum se vede „cultura” din mijlocul mulțimii?

11
/09
/16

Am fost la cinema, ba chiar la mall, să văd Sieranevada (propunerea României pentru Premiile Oscar, da?), scris și regizat de Cristi Puiu. Am plătit bilet, am luat loc în sală. Îmi place să înjur pe banii mei, da? Era o vineri și era un amurg. Nu eram douăzeci de oameni la film. Și uite care e treaba.

05
/09
/16

Pentru a înţelege mai bine cinematografia, este întotdeauna util să revenim la filmul mut, a cărui diversitate a fost remarcabilă. Acolo s-au pus bazele gramaticii vizuale, prin căutările marilor cineaşti-pioneri, aşa cum reaminteşte volumul nou apărut „Limbajul cinematografic în era filmului mut”, de Silviu Şerban.

14
/08
/16

Dragă domnule Zweig, vă scriu tocmai din Europa de Est, în anul 2016, după Hristos, pentru a vă informa că, așa cum v-ați temut, lumea a continuat să-și piardă mințile...

22
/07
/16

În Piazza Navona e cald, e torid, sunt grupuri de asiatici care zumzăie și fac poze la orice, sunt o mulțime de turiști care-și fac selfie în orice colțișor, zâmbind frumos și seducător în ecranul telefonului așezat pe bățul de selfie, ca să surprindă, desigur, și „obiectivele”, adică pe ei lângă „obiective”...

21
/06
/16

"Filmul „Poziția copilului”, , regizat de Călin Netzer, a fost foarte tulburător pentru mine. E un film despre întreaga noastră societate, despre cum ieșim dintr-un fel de a trăi și intrăm în altul, ceea ce pentru unii oameni e imposibil. A fost o onoare să fac parte din juriul care a hotărât premiul pentru acest film." - Tim Robbins