Social media a schimbat comunicarea, exprimarea şi chiar scrierea. Caracterul oral şi colocvialitatea, semn de libertate, permit o mulţime de libertăţi.
Un articol de Monica Andronescu|6 mai 2020
Pe Facebook și pe alte rețele de socializare, în SMS-uri, scriem în viteză, cu prescurtări, cu structuri greșite, multe dintre ele generalizate iute ca vântul și ca gândul, așa cum comunicăm acum. Continuăm seria articolelor în care semnalăm greșeli frecvente, în scris sau în vorbire. Le demascăm în grabă și le explicăm succint. Nu-i așa că e floare la ureche să le evităm?
„Suntem membri în consiliu” sau „Suntem membrii în consiliu”? Puțini știu, fără glumă! Puțini știu cum e corect și pe puțini îi interesează.
Una dintre cele mai frecvente greșeli în scriere vine de la pluralul substantivului „membru” – „membri” (nearticulat) sau „membrii” (articulat cu articolul „-i”). O mulțime de vorbitori ai limbii române nu-și bat capul cu cele două forme. Când se dublează „i”-ul și de ce?
Răspunsul este simplu: cuvântul se scrie cu un singur „i” atunci când este nearticulat şi cu doi „i” când apare articolul hotărât. Cel mai simplu de folosit pentru cei lipsiți de noţiunile gramaticale e un mic truc: când nu sunteţi siguri cum e corect, înlocuiţi „membri” cu un alt substantiv, unul mai puțin problematic. De exemplu, „elevi” sau „școlari”. Dacă în structura respectivă „elevi” ori „școlari” va avea un singur „i”, atunci şi „membri” va avea tot unul. Şi invers. Exemplu: „Membrii (elevii) grupului au hotărât” și „Au fost absenți doi membri (elevi)”. În prima propoziție cuvântul apare la forma de plural articulat, iar în a doua, în cea de plural nearticulat.
Situația e identică în cazul altor substantive, unele folosite în vorbirea de zi cu zi: „metri”, „socri”…
„Am cumpărat trei metri de stofă” (substantivul „metru” apare, la fel, la forma de plurat nearticulat) și „Metrii de strofă cumpărați trebuie schimbați” (același substantiv apare, de data aceasta, la forma de plural articulat), de pildă, sunt două propoziții ce exemplifică un substantiv, „metru”, care se comportă similar și pe care îl pronunțăm și îl scriem tot timpul.
Cât despre „ochi albaștri” sau „albaștrii”, cum completează atâția români în diferite documente care dau această informație, nici aici situația nu e complicată. Atunci când vine după un substantiv, acest adjectiv este nearticulat: „ochi/ stâlpi /nori /etc. albaștri”. Când stă în fața substantivului însă, adjectivul îi preia articolul hotărât, deci „-i”-ul în plus, și îl păstrează: „Albaștrii munți se zăresc la orizont”.
Dar când ai de ales între „proprii” și „propriii”, cum faci să nu greșești? Iată o întrebare la care vom răspunde într-un alt articol.
