Cum erau cenzurate muzica, filmul şi teatrul în comunism
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-erau-cenzurate-muzica-filmul-si-teatrul-in-comunism/

„Tăiam cuvinte, dar nu tăiam niciodată ideea“ – Sanda Manu. „Cenzura mai mult ne-a ajutat, pentru că noi inventasem un mic pachet periculos format din ideile zilelor noastre, din idei care deranjau” – Artan. „Cenzura a avut mai multe etape, dar nu a început în comunism, atunci doar i s-a schimbat semnul şi sensul” – Cristian Tudor Popescu.

Un articol de Ziarul Metropolis|15 decembrie 2015

Centrul de Studii în Istorie Contemporană, în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer România, a organizat luna trecută proiectul Arta și cenzura în comunism, care a cuprins o serie de evenimente, desfășurate în trei zile separate, dedicate cenzurii în muzică, film și teatru din România comunistă.

Proiectul a fost deschis, la Club A, de o dezbatere despre cenzura în muzică, moderată de Sorin Dănescu (ex-Viţa de Vie, ex-Diesel) și i-a avut ca invitaţi pe Artan (Adrian Pleșca), Mircea Baniciu și Mihai Godoroja.

ARTAN

„Pe atunci, ne interesa să facem pe grozavii, aşa că cenzura mai mult ne-a ajutat, pentru că noi inventasem un mic pachet periculos format din ideile zilelor noastre, din idei care deranjau”.

SORIN DĂNESCU

„Cred că pe atunci conştientul colectiv era mult mai puternic decât în zilele noastre. Înainte de 1989, şi calitatea muzicii era mai bună, pentru că în condiţiile în care exista acel pat al lui Procust, muzicienii se străduiau să fie subversivi şi să scoată ce-i mai bun”.

MIKE GODOROJA

„Am citit în cărţile de istorie ale copiilor mei că perioada anilor 80 a fost cea mai tristă pentru România, dar eu cred că România avea o dublă viaţă: una oficială, controlată de Guvern şi una interioară, a oraşelor şi a oamenilor între care funcţiona socializarea directă şi în care Cenzura nu pătrundea”.

Dezbaterea despre cenzura în film de la Cinemateca Eforie a fost moderată de Mihai Fulger şi i-a avut ca invitați pe Cristian Tudor Popescu, Florin Mihăilescu și Nae Caranfil.

CRISTIAN TUDOR POPESCU

„Cenzura a avut mai multe etape, dar nu a început în comunism, atunci doar i s-a schimbat semnul şi sensul”.

NAE CARANFIL

„Era o cenzură estetică în IATC: eram ghidaţi spre anumite subiecte şi spre o anumită metodă de tratare a lor; era o cenzură difuză”.

FLORIN MIHĂILESCU

„În cinematografia actuală funcţionează o cenzură de ordin economic”.

Dezbaterea despre cenzura în teatru, de la Teatrul Bulandra, le-a avut invitate pe Eugenia Vodă şi pe Sanda Manu.

EUGENIA VODĂ

„Sub presiunea cenzurii şi autocenzurii se trezea o creativitate cu care teatrul de după 1989 nu s-a mai întâlnit; astfel se naşte un paradox: când istoria este vitregă, talentul pare să fie şi mai bine pus în valoare.”

SANDA MANU

„Nu am venit să vorbesc împotriva cenzorilor, ci a turnătorilor; cenzorii nu erau de pus la zid; eu eram primul cenzor al pieselor mele, tăiam cuvinte, dar nu tăiam niciodată ideea”.

Sanda Manu, Eugenia Voda_FOTO-ANDREI_GINDAC_76

În foaierul sălii Studio Space de la Teatrul Bulandra a fost vernisată „CenzurART” – expoziție de fotografie a lui Andrei Gîndac, care a conţinut imaginile realizate pentru campania de teasing a proiectului.

Scopul principal al proiectului a fost acela de a readuce în conștiința publică actuală faptul că, în timpul regimului comunist din România, cenzura s-a manifestat masiv în toate domeniile culturii, ajungând să modifice radical tipul de percepție al spectactorului, precum și atitudinea și receptarea în fața obiectului artistic.

Foto: Andrei Gîndac

27
/10
/22

În cele 4 zile de festival au fost peste 300 de oameni în public, în cele 3 locații: la Cinema Victoria, Faber și Facultatea de Arte și Design. Festivalul a fost deschis cu “Pentru minte tu ești Ceaușescu“, în regia lui Sebastian Mihăilescu, care a avut asociat și primul Q&A al festivalului, și s-a încheiat la Faber, cu proiecția filmului „Alb pe Alb”, în regia lui Viera Čákanyová.

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

20
/10
/22

„Oameni de treabă” / „Men of Deeds”, noul film al regizorului Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va avea o avanpremieră specială în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, sâmbătă, 22 octombrie.

19
/10
/22

CRONICĂ DE FILM După câteva încercări nereuşite de-a lungul anilor de-a face un horror românesc inspirat din literatură sau folclor (de la moroi la vampiri), iată în sfârşit un film căruia nu îi este ruşine să scoată capul în lume - „Capra cu trei iezi”, un debut independent realizat de Victor Canache, care acum câţiva ani lansa şi un scurtmetraj cu acelaşi titlu.

19
/10
/22

Unsul magilor, Black Adam (pseudonimul modern al lui Teth-Adam), spune povestea anti-eroului forțat de împrejurări să ajute câțiva pământeni. Mânat de răzbunare și ură, Black Adam este extrem de eficient în lupta cu opresorii Kahndaq-ului, spre disperarea super-eroilor din Justice Society.

19
/10
/22

După succesul ediţiei precedente cu 88 de minute cu Victor Rebengiuc, o gală care-şi propunea să aniverseze un artist legendar printr-o discuţie intimă şi pasionantă despre ale vieţii şi ale artei, acum spectatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe actrița Tora Vasilescu.