Cum s-a impus Teatrul Metropolis în opt ani de existenţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-s-a-impus-teatrul-metropolis-in-opt-ani-de-existenta/

Teatrul Metropolis a fost inaugurat în toamna anului 2007, când Radu Beligan şi George Ivaşcu au tăiat panglica. Teatrul Tineretului Metropolis a fost conceput ca singurul teatru de proiecte din Bucureşti şi de atunci pe scena din strada Mihai Eminescu au trecut nume importante.

Un articol de Ziarul Metropolis|14 decembrie 2015

„Mă consider un om extrem de norocos că am ocazia să construiesc un TEATRU. Un teatru, a cărui clădire nu avea apă caldă, nu avea curent, al cărui acoperiş stătea să cadă, care nu avea un repertoriu şi nu avea public”, spunea George Ivaşcu, la ceva vreme după inaugurare, mărturisind în acelaşi timp că proiectul Teatrului Metropolis e cel mai frumos rol din viaţa lui. „Ştiu că acest lucru este cea mai mare provocare din viaţa mea. Şi dintre atâtea roluri pe care le-am jucat şi le voi juca, acesta este cel mai important rol. Până acum, de câte ori eram întrebat, ca actor, ce rol mi-aş dori să joc, întotdeauna răspundeam: nu ştiu. La 40 de ani am aflat…”

În anii 2006-2007, o casă de cultură veche, din perioada comunistă, aflată pe strada Mihai Eminescu, la nr. 89, devenea ceea ce managerul George Ivaşcu îşi propusese, „un teatru al mileniului III”, aşa cum a fost promovat la momentul respectiv, un teatru „ca un OZN în centrul oraşului, aşa cum îl proiectase el, o combinaţie de arhitectură „high-tech” cu stilul Hundertwasser. Între timp, la final de an 2015, Metropolis are două săli, cea de a doua dată în folosinţă în acest an.

Pe locul unde se află acum clădirea teatrului, a fost odată o cârciumă, pe care enoriaşii bisericii din mahalaua Tirchileşti au reuşit prin anul 1928 s-o transforme într-o instituţie de cultură, Ateneul Cultural Dichiu. Clădirea a străbătut aproape un secol, transformându-se în perioada comunistă din ateneu popular în casă de cultură… După ce, o vreme, după Revoluţia din 1989, au funcţionat aici, pe rând Teatrul Urmuz şi Theatrum Mundi, acum opt ani, clădirea renovată şi de fapt reconstruită a devenit Teatrul Metropolis, în care actori şi regizori importanţi au lucrat, în această perioadă.

De la Alexandru Tocilescu, prezent chiar la inaugurarea teatrului, la Olga Tudorache, al cărei spectacol „Peşte cu mazăre” a deschis la acel moment Metropolisul, continuând cu Horaţiu Mălăele, Victor Ioan Frunză, Felix Alexa, Laszlo Bocsardi, Marius Manole, George Costin, Luminiţa Gheorghiu, Nicoleta Hâncu, Mihai Constantin, Coca Bloos, Oana Pellea, Maia Morgenstern sau Irina Petrescu. Radu Beligan, prezent la deschiderea din 2007, la momentul când a fost tăiată panglica, şi contemporan cu istoria teatrului… De altfel, ziua Teatrului Metropolis a fost stabilită nu întâmplător pe 14 decembrie, de ziua de naştere a lui Radu Beligan. 14 decembrie este şi ziua în care este sărbătorit Sf. Filimon, în calendarul ortodox. Sfântul Mucenic Filimon este ocrotitorul actorilor, el însuşi fiind „de credinţă elin şi cu meşteşugul comediant”.

George Ivaşcu şi-a propus să facă din Teatrul Metropolis un teatru pentru tineri, „un teatru în care tinerii să joace împreună cu mari actori sau sub direcţia unor mari regizori”. „Am spus că vreau un OZN în centrul oraşului. Când am spus asta, m-am referit la acel miraj, miracol pe care ţi-l poate oferi ceva ce nu prea se vede. În căutarea asta de frumos, de nou, ne-am oprit asupra unui stil Gaudi-Hundterwasser, capabil sa personalizeze această clădire care, şi conceptual vorbind, este făcută din bucăţi”, mai spunea George Ivaşcu. „În tot acest mozaic, fiecare artist, fiecare om care îşi dedică viaţa scenei reprezintă o piesă în tot acest puzzle numit teatru.”

10514179_724287170970078_3271377677171320053_o

La sfârşitul anului 2015, în repertoriul teatrului sunt spectacole importante, trilogia Shakespeare, pusă în scenă de Victor Ioan Frunză, din care fac parte „Visul unei nopţi de vară”, „Romeo şi Julieta” şi „A douăsprezecea noapte”. De asemenea, spectacolul „N(aum)”, în regia Marianei Cămărăşan, cu Oana Pellea şi Cristina Casian, „Lecţia de violoncel”, în regia lui Felix Alexa, cu Radu Beligan, „Peretele”, după un text scris şi regizat de Lia Bugnar, „Paganini”, un proiect pus în scenă de cunoscutul regizor american Mick Davis, iar de pe 18 decembrie, la sala cea nouă, se va juca „Efectul razelor gama asupra crăiţelor lunatice”, în regia Marianei Cămărăşan, cu Oana Pellea, în rolul principal.

05
/04
/24

Brașov Jazz & Blues Festival, unul dintre marile festivaluri urbane de gen din România, revine între 15 și 18 august 2024, cu cea de-a 12-a ediție, iar orașul Brașov va fi din nou gazdă pentru peste 100 de artiști din toate colțurile lumii, care vor învălui publicul în ritmurile vibrante ale muzicii născute din jazz și blues.

04
/04
/24

Evenimentele interdisciplinare propuse în proiectul de cercetare coregrafică ROOTS, un proiect AREAL co-finanțat de AFCN, vin în întâmpinarea crizei generalizate care ne împresoară, căutând soluții pe măsura complexității problemelor suprapuse și interdependente cu care ne confruntăm, îndemnând la o explorare a rădăcinilor ce unesc omul, societatea în care trăim și întreaga biosferă.

02
/04
/24

Institutul Cultural Român participă în premieră, prin ICR Bruxelles și Centrul Național al Cărții, cu un stand propriu la „Foire du livre de Bruxelles / Târgul Internațional de Carte de la Bruxelles”, care se va desfășura în perioada 4-7 aprilie 2024, la Centrul de expoziții Tour et Taxis din capitala Belgiei.

02
/04
/24

Mobius & The Institute transformă centrul Bucureștiului într-un hotspot al culturii Hip-hop. Cea mai mare expoziție a artistului Saddo ocupă Piața Amzei.

29
/03
/24

Romanian Design Week, un festival multidisciplinar dedicat industriilor creative ce promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația, lansează în colaborare cu UniCredit Bank un concurs destinat tinerilor ilustratori și designeri grafici din România, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Scopul competiției este crearea colecției oficiale de obiecte de merchandising pentru festival, având ca temă "Unlock the City".

29
/03
/24

Una din trei femei se confruntă cu pierderea sarcinii de-a lungul vieții. Una din șase femei se confruntă cu infertilitatea. Una din două femei trece prin depresie și/sau anxietate, în urma pierderii unei sarcini, sau în contextul problemelor de infertilitate. În pofida frecvenței lor, aceste experiențe sunt totuși unele dintre cele mai stigmatizante și izolante din societate.