Cum s-a născut pseudonimul Otiliei Cazimir VIDEO
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-s-a-nascut-pseudonimul-otiliei-cazimir-video/

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la naşterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar şi iubita discretă a unui alt mare poet.

Un articol de Cristina Enescu Aky|16 februarie 2020

Născută în județul Neamț și stabilită apoi la Iași, tânăra poetă Alexandrina Gavrilescu și-a făcut debutul literar în revista „Viața românească”, condusă de Garabet Ibrăileanu și Mihail Sadoveanu. A trimis revistei o primă poezie prin poștă, dar nu a vrut să apară cu numele real deoarece avea doar 17 ani iar directoarea școlii ei „mai dădea și afară din școală pe fetele care se țineau de prostii, cum spunea ea când era vorba de literatură”, după cum își amintea scriitoarea într-un interviu televizat din 1964.

Așa că s-a semnat  în mod anonim cu trei steluțe. Remarcându-i talentul, Sadoveanu și Ibrăileanu au hotărât să îi creeze un pseudonim, primul alegându-i numele de Otilia iar cel de-al doilea pe cel de Cazimir, ambele fiind numele unor iubiri din tinerețea celor doi scriitori. „M-am pomenit dintr-odată Otilia Cazimir. Eu însă n-am știut nimic. Am așteptat numărul viitor al Vieții românești să văd cele trei steluțe. (…) Am căutat în revistă… Nicio steluță. M-am uitat însă la numele colaboratorilor, și am văzut un nume nou, Otilia Cazimir, și am zis: Cine dracu’ o mai fi și asta! Uite cum au altele noroc, și eu n-am.” A redeschis revista peste câteva zile, „și când am ajuns la această urâtă de mine Otilia Cazimir, am văzut că eu eram.”

Otilia Cazimir și George Topîrceanu

Peste ani, cea care a devenit autoarea unora dintre cele mai cunoscute texte pentru copii mărturisea cât de antipatic i-a fost pseudonimul dat, deși el i-a adus celebritatea: „N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi Otilie pe care am întâlnit-o în viață, fetița cu care am stat în bancă în clasa primară, era proastă, grasă și buboasă” spunea ea. A folosit în timp și alte pseudonime, precum Alexandra Casian, Ofelia, Magda sau Dona Sol, cu care a semnat ceea ce astăzi am numi articole feministe. De altfel, a colaborat și cu asociații feministe din Europa (Cehia, Franța), la solicitarea cărora a scris articole despre viața femeilor române dar și despre drepturile sociale și politice ale acestora.

Copil singuratic și visător, a început să scrie poezie încă de mică. A locuit la Iași și a lucrat ca Director al Inspecției Teatrelor din Moldova și Basarabia. Primise Premiul Academiei Române (1927) și Premiul Național pentru Literatură (1937), însă în contextul războiului a rămas fără slujbă și a ajuns să trăiască sărăcăcios făcând traduceri din franceză și rusă. Zaharia Stancu îi scria în acei ani: „Ar fi o mare pierdere să te ocupi numai de traduceri.” Și pe bună dreptate, căci poeta a publicat în total 60 de volume de poezii dar și schițe, nuvele și texte de publicistică. Cele mai iubite au rămas însă poeziile pentru copii, în care nu lăsa impresia că se coboară la nivelul celor mici cu scop moralizator ci, dimpotrivă, cu mult umor, transformând poezia într-un joc. A preluat numeroase teme din folclorul copilăriei, din colinde, obiceiuri și basme tradiționale.

De la debut ei au trecut 5 ani până la apariția primului ei volum de poezie. „Primul exemplar din carte i l-am dat celui care era în vremea asta deja prietenul meu cel mai bun, lui George Topîrceanu. Primul autograf lui i l-am dat.” Topîrceanu a fost însă mai mult decât atât, a fost iubirea vieții ei, cei doi având o relație îndelungată, discretă dar controversată în societatea vremii după destrămarea primei căsnicii a acestuia. Relația celor două personalități literare s-a înfiripat în casa prietenului lor comun Mihail Sadoveanu, poeta fiind cea care l-a îngrijit pe Topîrceanu până la decesul său prematur. Ulterior, ea s-a ocupat de aranjarea manuscriselor acestuia, și chiar mai mult decât atât. Cum mărturisea ulterior într-o scrisoare, ea a ascuns discret, într-un seif, „scrisorile mele intime, fotografiile noastre” dar și „scrisorile intime de la trecătoarele lui prietene”.

Cover foto: Otilia Cazimir (centru jos) alături de George Topîrceanu (stânga sus) și Mihail Sadoveanu (dreapta jos).



27
/10
/21

În toamna aceasta, la editura EIKON au apărut două cărţi-eveniment, semnate de prozatoarea Andreea Nanu: „Cum vă place”. Cronică de teatru, operă şi film şi „Eternitatea. Şi încă o zi”. Teatrul lui Andrei Şerban.

27
/10
/21

În Ţinutul nomazilor: cum să supravieţuieşti în America secolului 21 publicată de Editura Trei, jurnalista Jessica Bruder specializată în reportaje despre subculturi surprinde nașterea unei noi categorii sociale, a unui nou stil de viață. America aflată „sub radarul economic” este formată din „americanii în vârstă, scăpătați și itineranți” pentru care speranța unei vieți mai bune ia forma unui drum nesfârșit de-a lungul și de-a latul țării, în căutare de slujbe sezoniere ca să supraviețuiască.

25
/10
/21

Reprezentanța Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Editura Impedimenta, Círculo de Bellas Arte, Școala de arte SUR, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Filologie și Librăria Rafael Alberti organizează o serie de întâlniri literare ale scriitorului Mircea Cărtărescu, în perioada 26-27 octombrie 2021.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.