Cum se înţeleg Ivan Ivanovici şi Ivan Nikiforovici. MONDIALUL Metropolis
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-se-inteleg-ivan-ivanovici-si-ivan-nikiforovici-mondialul-metropolis/

Minunaţi comentatori avem! Doamne-Dumnezeule, ce comori nepreţuite le ies din gură! Ei fac fala Mirgorodului, cum ar zice Gogol, autorul întregii poveşti.

Un articol de Șerban Tomșa|18 iunie 2018

Nu e fault, arbitrul dă penalty şi ei spun :”Penalty clar, se vede… În cazurile astea se dă… etc.” E penalty clar, arbitrul nu dă şi ei grăiesc: „Da, nici vorbă de penalty. În cazurile astea nu se dă…” Ce zice arbitrul, zic şi ei. Lovitură liberă executată de Ronaldo: „Ronaldo înscrie rar din asemenea lovituri.”

Trosc! Portughezul pune mingea în vinclu. „Sigur… uluitoare execuţie! Era de aşteptat… (…).” Altă lovitură liberă, din poziţie mai dificilă. Execută Kolarov: „Ronaldo e unic, cu Kolarov e mai greu…”

Trosc! Vinclu pentru sârb. „Mda… Execuţie asemănătoare cu a lui Ronaldo… Cred că lui Ronaldo îi pare rău că a mai executat unul lovitura liberă ca el.”

Doar ultima frază spune un adevăr. Dar n-ar fi trebuit să fie spus.

Comentatorii se numesc cumva Ivan Ivanovici şi Ivan Nikiforovici? Aş fi preferat ca meciurile să fie comentate de Firicel şi Celentano: „Bă, eşti prost?”, „Bă, eşti nebun?”

Foto: MONDIALUL Metropolis – facebook

08
/07
/14

"Germano,-n portugheză, înseamnă consangvin; / un meci de fotbal, însă,-i "pe viaţă şi pe moarte", / atunci când nu se toarnă, cu vadra, apă-n vin, / în vinul ce dă aripi, nu-n cel ce-adoarme foarte / curând pe toată lumea: şi jucători, şi public... ". Pentru că astăzi, în ziua primei semifinale (Germania - Brazilia), poetul Şerban Foarţă împlineşte 72 de ani.

06
/07
/14

Nici nu începuse bine repriza a doua a prelungirilor (da, oricât de greu de crezut ar părea, Costa Rica a împins meciul cu Olanda în prelungiri fără să primească gol!) că pe marginea terenului, în dreptul băncii de rezerve pe care van Gaal îşi frângea mâinile încercând să înţeleagă de ce nu merge nimic, doi inşi, un bondoc mai durduliu şi un lungan aducând vag cu Tom Noonan din Mystery Train (Jarmusch), începuseră un bizar şi nostim număr de stretching.

30
/06
/14

Cum, necum, iată că jumătate de Mondial s-a dus pe apa Dâmboviţei. Cum mortul nu se mai întoarce de la groapă, am numărat echipele rămase, mai erau vreo 16. Am numărat şi bănuţii, suficienţi cât să împart o cameră pe litoral cu Mite şi Bajnorică - puşlamalele din mintea lui Radu Aldulescu. Şi m-am dus de nebun.

29
/06
/14

„2 noiembrie Am fost invitat în mod cordial să fac parte din realismul visceral. Bineînţeles, am acceptat imediat. Nu a fost nici o ceremonie de iniţiere. Mai bine.” Aşa începe Detectivii sălbatici, romanul unui scriitor chilian poate nu la fel de celebru ca unii dintre componenţii „naţionalei” de fotbal ai ţării sale, mai noi sau mai vechi, vezi Zamorano şi Salas, dar cu siguranţă mult mai spectaculos şi inovativ: Roberto Bolaño.

Pagina 4 din 512345