“Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi – expoziție Artmark
https://www.ziarulmetropolis.ro/cumintenia-pamantului-de-constantin-brancusi-expozitie-artmark/

Sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, va fi prezentată într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, luni, la Artmark, evenimentul fiind realizat la solicitarea Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013.

Un articol de Liliana Matei|6 septembrie 2014

Membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, alături de mari colecţionari internaţionali de artă, atraşi de potenţialul artei româneşti, sosesc la începutul lunii septembrie în România, anunță Mediafax.

Astfel, Artmark, una dintre instituţiile culturale care găzduiesc această vizită, organizează luni, în Bucureşti, la solicitarea Tate Modern, o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol.

Una dintre vedetele expoziţiei va fi “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, probabil cea mai importantă sculptură a maestrului aflată încă pe teritoriul românesc, ce face parte în prezent dintr-o colecţie privată (urmând retrocedării acesteia de Muzeul Naţional în 2012).

“Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, cu o simbolistică puternică, reflectând în profunzime originalitatea creaţiei artistului român, cunoscută pe plan mondial şi râvnită de toate marile muzee ale lumii.

Expoziţia reflectă mobilitatea artistică şi fantastica libertate de exprimare a artiştilor români în perioada avangardei începutului de secol XX, aceştia fiind la curent cu manifestele artistice din lumea culturală vestică, uneori implicaţi în naşterea unora dintre curentele avangardiste ale vremii, alteori doar asimilatori sau continuatori.

Artişti români precum Victor Brauner, Marcel Iancu, Arthur Segal, Hermann Maxy, Corneliu Michăilescu, Gherasim Luca, Jules Perahim, George Mişoznic, Jacques Herold, Paul Păun, Brassai, Hans Mattis Teutsch s-au aflat în primele linii ale avangardei regionale, iar unii dintre aceştia au fost deja şi sunt şi în prezent consacraţi în Occident.

Prezenţi în expoziţia privată “Showcasing Romanian Avant-garde Art, from private collections, Tate viewing”, aceştia vor oferi consistenţă, istorie şi relevanţă universală discursului artistic românesc, supuşi fiind scrutinului valoric al reprezentanţilor TATE şi colecţionarilor internaţionali.

Printre cele mai valoaroase opere se află şi “Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Naţional de Artă, “Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecţie dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Naţional de Artă în 2007, “Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecţie a ziaristului A.L. Zissu, “Hipergeneza reapariţiei”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecţie românească privată, “Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecţia fostului ministru de externe George Macovescu, şi “Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecţie privată, provenind chiar din colecţia lui Geo Bogza.

De notat că impresionanta colecţie Tate Modern numără deja câţiva artişti români, printre care vârfurile avangardiste Constantin Brâncuşi, Arthur Segal, Brassai, dar şi creatori postmoderni precum Geta Brătescu şi Paul Neagu.

28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.

13
/10
/20

Expoziția-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, care-a fost deschisă timp de o lună în spațiul expozițional Arbor.art.room, perioadă în care s-a bucurat de un imens succes, s-a închis în „real“, dar iubitorii de frumos mai au o șansă să contemple „Cina cea de taină“ cu femei și alte lucrări care i-au încântat pe bucureșteni în această perioadă.

12
/10
/20

Maria Orosan-Telea condensează în spațiul Kunsthalle Bega Box sub numele Later Edit 13 evenimente cuprinse în programul „Draft” - un program curatorial despre proiecte artistice în stadiu de idee, parțial realizate sau replicabile la scară mai mare, desfășurat din 2018 în Biblioteca Pavilion din Timișoara.

05
/10
/20

O expoziție de fotografie, proiecții de filme, teatru, recital de saxofon – programul Institutului Cervantes din București pentru luna octombrie include o serie de evenimente artistice care evidențiază creativitatea și caracterul inovator al mediului artistic de limbă spaniolă, o formă de a marca Ziua Națională a Spaniei, celebrată pe 12 octombrie. Totodată, octombrie înseamnă și reluarea activităților cu prezență la sediul instituției, din Bulevardul Regina Elisabeta 38.