„Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi – expoziție Artmark
https://www.ziarulmetropolis.ro/cumintenia-pamantului-de-constantin-brancusi-expozitie-artmark/

Sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, va fi prezentată într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, luni, la Artmark, evenimentul fiind realizat la solicitarea Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013.

Un articol de Liliana Matei|6 septembrie 2014

Membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, alături de mari colecţionari internaţionali de artă, atraşi de potenţialul artei româneşti, sosesc la începutul lunii septembrie în România, anunță Mediafax.

Astfel, Artmark, una dintre instituţiile culturale care găzduiesc această vizită, organizează luni, în Bucureşti, la solicitarea Tate Modern, o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol.

Una dintre vedetele expoziţiei va fi „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, probabil cea mai importantă sculptură a maestrului aflată încă pe teritoriul românesc, ce face parte în prezent dintr-o colecţie privată (urmând retrocedării acesteia de Muzeul Naţional în 2012).

„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, cu o simbolistică puternică, reflectând în profunzime originalitatea creaţiei artistului român, cunoscută pe plan mondial şi râvnită de toate marile muzee ale lumii.

Expoziţia reflectă mobilitatea artistică şi fantastica libertate de exprimare a artiştilor români în perioada avangardei începutului de secol XX, aceştia fiind la curent cu manifestele artistice din lumea culturală vestică, uneori implicaţi în naşterea unora dintre curentele avangardiste ale vremii, alteori doar asimilatori sau continuatori.

Artişti români precum Victor Brauner, Marcel Iancu, Arthur Segal, Hermann Maxy, Corneliu Michăilescu, Gherasim Luca, Jules Perahim, George Mişoznic, Jacques Herold, Paul Păun, Brassai, Hans Mattis Teutsch s-au aflat în primele linii ale avangardei regionale, iar unii dintre aceştia au fost deja şi sunt şi în prezent consacraţi în Occident.

Prezenţi în expoziţia privată „Showcasing Romanian Avant-garde Art, from private collections, Tate viewing”, aceştia vor oferi consistenţă, istorie şi relevanţă universală discursului artistic românesc, supuşi fiind scrutinului valoric al reprezentanţilor TATE şi colecţionarilor internaţionali.

Printre cele mai valoaroase opere se află şi „Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Naţional de Artă, „Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecţie dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Naţional de Artă în 2007, „Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecţie a ziaristului A.L. Zissu, „Hipergeneza reapariţiei”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecţie românească privată, „Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecţia fostului ministru de externe George Macovescu, şi „Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecţie privată, provenind chiar din colecţia lui Geo Bogza.

De notat că impresionanta colecţie Tate Modern numără deja câţiva artişti români, printre care vârfurile avangardiste Constantin Brâncuşi, Arthur Segal, Brassai, dar şi creatori postmoderni precum Geta Brătescu şi Paul Neagu.

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

16
/02
/24

Anul acesta marcăm Ziua Națională Brâncuși printr-un eveniment cu totul deosebit. Avem bucuria să vă anunțăm că sosește în premieră în România și va putea fi vizitată în exclusivitate la Galeriile Artmark o lucrare realizată de sculptor în 1905-1906, „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)”. Este vorba despre „o operă care nu a fost niciodată văzută, (fiind) considerată pierdută sau distrusă”.

15
/02
/24

Pe 26 martie 2024, începând cu orele 18.30, Opera Națională București va găzdui o ediție specială din ciclul de conferințe SCENA GÂNDIRII. Evenimentul, desfășurat sub titlul „Universitate, societate, creativitate”, va aduce pe scenă trei rectori ai unora dintre cele mai reprezentative universități românești.