“Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi – expoziție Artmark
https://www.ziarulmetropolis.ro/cumintenia-pamantului-de-constantin-brancusi-expozitie-artmark/

Sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, va fi prezentată într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, luni, la Artmark, evenimentul fiind realizat la solicitarea Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013.

Un articol de Liliana Matei|6 septembrie 2014

Membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, alături de mari colecţionari internaţionali de artă, atraşi de potenţialul artei româneşti, sosesc la începutul lunii septembrie în România, anunță Mediafax.

Astfel, Artmark, una dintre instituţiile culturale care găzduiesc această vizită, organizează luni, în Bucureşti, la solicitarea Tate Modern, o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol.

Una dintre vedetele expoziţiei va fi “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, probabil cea mai importantă sculptură a maestrului aflată încă pe teritoriul românesc, ce face parte în prezent dintr-o colecţie privată (urmând retrocedării acesteia de Muzeul Naţional în 2012).

“Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, cu o simbolistică puternică, reflectând în profunzime originalitatea creaţiei artistului român, cunoscută pe plan mondial şi râvnită de toate marile muzee ale lumii.

Expoziţia reflectă mobilitatea artistică şi fantastica libertate de exprimare a artiştilor români în perioada avangardei începutului de secol XX, aceştia fiind la curent cu manifestele artistice din lumea culturală vestică, uneori implicaţi în naşterea unora dintre curentele avangardiste ale vremii, alteori doar asimilatori sau continuatori.

Artişti români precum Victor Brauner, Marcel Iancu, Arthur Segal, Hermann Maxy, Corneliu Michăilescu, Gherasim Luca, Jules Perahim, George Mişoznic, Jacques Herold, Paul Păun, Brassai, Hans Mattis Teutsch s-au aflat în primele linii ale avangardei regionale, iar unii dintre aceştia au fost deja şi sunt şi în prezent consacraţi în Occident.

Prezenţi în expoziţia privată “Showcasing Romanian Avant-garde Art, from private collections, Tate viewing”, aceştia vor oferi consistenţă, istorie şi relevanţă universală discursului artistic românesc, supuşi fiind scrutinului valoric al reprezentanţilor TATE şi colecţionarilor internaţionali.

Printre cele mai valoaroase opere se află şi “Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Naţional de Artă, “Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecţie dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Naţional de Artă în 2007, “Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecţie a ziaristului A.L. Zissu, “Hipergeneza reapariţiei”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecţie românească privată, “Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecţia fostului ministru de externe George Macovescu, şi “Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecţie privată, provenind chiar din colecţia lui Geo Bogza.

De notat că impresionanta colecţie Tate Modern numără deja câţiva artişti români, printre care vârfurile avangardiste Constantin Brâncuşi, Arthur Segal, Brassai, dar şi creatori postmoderni precum Geta Brătescu şi Paul Neagu.

08
/02
/18

Iubitorii de poezie și nu numai sunt asteptați, astăzi (8 februarie), de la ora 19.00, la Muzeul Național al Literaturii Române,la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), la lansarea unui mărțișor literar aparte – Cărţişorul de Autor Nichita Stănescu.

07
/02
/18

1.060 de femei artiste din România indexate, un premiu pentru întreaga creație și 10 lucrări de artă donate celui mai vechi muzeu din țară. Sâmbătă 10 februarie 2018, orele 12:30, va avea loc un nou eveniment cuprins în proiectul de cercetare și cultură vizuală „Centenarul femeilor din arta românească”, coordonat de PostModernism Museum în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

05
/02
/18

Manchester Art Gallery a retras temporar un tablou din perioada victoriană - "Hylas and the Nymphs", de JW Waterhouse - în care apar adolescente nud într-o acţiune menită să "încurajeze dezbaterea" despre cum astfel de imagini ar trebui afişate în epoca modernă. În urma reacţiilor apărute în mediul online tabloul a fost expus din nou, la o săptămână de la retragere.

27
/01
/18

Joi, 1 februarie 2018, începând cu ora 19:00, va avea loc o primul eveniment din cadrul expoziției aNORMAL a artistului Gheorghe Rasovszky, deschisă la etajul al treilea al Muzeului Național de Artă Contemporană București în perioada 23 noiembrie 2017 – 1 aprilie 2018.

22
/01
/18

O expoziţie de pictură intitulată „Bucureştiul de azi, Micul Paris de ieri”, cu lucrări semnate de artistul Zoltan Lörencz, va fi vernisată marţi, la ora 18.30, la Teatrul „Constantin Tănase”. Expoziţia este itinerantă şi va fi vernisată în luna martie şi la Paris. La Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti va rămâne deschisă până pe 28 februarie.

16
/01
/18

Secretarul de stat în Ministerul Culturii, şef al Departamentului Identitate Naţională, Paul Claudiu Cotîrleţ, a declarat luni, la Târgu-Jiu, că la nivel naţional au fost acceptate 2.200 de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, pentru care Guvernul a alocat suma de 150 de milioane de lei.

14
/01
/18

Începând de astăzi, timp de 30 de zile, “Ziarul Metropolis” va prezenta  zilnic pe pagina sa de Facebook câte o fotografie din expoziția “On the Path of Hope”/ “Pe calea speranței”, realizată de fotografa Dimitra Stasinopoulou, în cadrul proiectului internațional “Rolul mass-media în tratarea temei refugiaților și migranților”.

12
/01
/18

Geta Brătescu, marea doamnă a artei conceptuale din România, a primit, în atelierul său de lucru, distincția oferită de Excelența Sa, Domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României. Decorația a fost înmânată pe 10 ianuarie 2018 de consilierul prezidențial pentru Cultură, Culte și Centenar, domnul Sergiu Nistor, și de doamna Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român.