Curiozități despre Palatul Culturii din Iași
https://www.ziarulmetropolis.ro/curiozitati-despre-palatul-culturii-din-iasi/

Ca o încununare a stilurilor arhitecturale neogotic, romantic şi neobaroc, Palatul din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, priveşte semeţ în fiecare zi peste orizonturile capitalei culturale a Moldovei. Palatul a fost construit între anii 1906-1925 de către arhitectul Ion. D. Berindey, având suprafaţa totală de 34.236,35 mp.

Un articol de Marian Șușu|10 septembrie 2020

Mozaicul din holul central al palatului este o reproducere fidelă a rozetei din Biserica Abației Saint-Pierre-sur-Dives (1235-1245), din nordul Franței.

Holul central al Palatului Culturii din Iaşi

Gresie și mozaic Alun Graves. Rozeta de la biserica abație din Saint-Pierre-sur-Dives, publicată de Alfred Rame în 1852

Mozaic original Abaţia Saint-Pierre-sur-Dives

Sala Voievozilor, situată la etaj, este cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, fiind ornamentată distinct de celelalte săli. Numele sălii se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, pornind de la Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la regele Carol al II-lea.

Intrarea în sala „Henri Coandă”este străjuită de două socluri rămase astăzi fără busturile inițiale. Acestea păstrează încă inscripționate numele foștilor miniștri de justiție Matei B. Cantacuzino (1855-1926) şi Gheorghe Mârzescu (1834-1901). Cele două busturi erau puse în valoare de fundaluri fastuoase, realizate din „mozaic bizantin”. În perioada comunistă cele două busturi au fost înlăturate, ambele personaje fiind indezirabile regimului. Bustul lui Matei Cantacuzino realizat de R. Hette, în 1925, se află astăzi în amfiteatrul ce îi poartă numele din cadrul Facultății de Drept din Iași. Bustul lui Gheorghe Mârzescu este considerat dispărut.

Ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit în mod deosebit la faima clădirii. Acesta moștenea amintirea orologiului instalat în turnul portii Curții Domnești la 1728 și care a dat, multă vreme, ritmurile orașului. Vitraliile cadranelor ceasului sunt decorate cu cele 12 zodii astrale. Potrivit arhitectului I.D. Berindey, cei doi oșteni, pictați în frescă şi care străjuiesc ceasul, sunt plăieșii lui Dragoș Vodă, descălecătorul Moldovei.

În perioada Primului Război Mondial, Palatul Culturii din Iași a fost transformat în spital; aici soldații răniţi pe front erau îngrijiţi de personalul medical şi de voluntari.

De reţinut este faptul că denumirea de Palat al Culturii datează din 1955, când edificiul a încetat să mai fie folosit de Justiţia ieşeană.

Se spune că la 1650 Curtea Domnească din Iași, după ce a fost incendiată de tătari, a fost recondiționată de către Vasile Lupu și mutată . Acum muzeul ce o reprezintă poate fi regăsit sub Palatul Culturii din Iași. Timp de șapte ani, istoricii și arheologii din Iași au făcut săpături și au scos la lumină ziduri vechi care datează din 1430. Astfel au fost păstrate 5 secole importante ale istoriei Țării Românești.

Patru muzee intr-o singura cladire

Situat la parterul Palatului Culturii, în aripa vestică, MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI, tot la parter în aripa estică, este MUZEUL ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII “ŞTEFAN PROCOPIU”, la etaj, sunt galeriile de artă europeană şi românească ale MUZEULUI DE ARTĂ, iar  MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI, este situat la primul şi al II-lea etaj.

În fiecare zi din zona clopotelor Palatului Culturii din Iași răsună melodia “ Noi suntem Români”!

09
/02
/24

mind-moving, programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, ajunge la finalul perioadei de implementare și își încheie călătoria cu un eveniment special, dedicat publicului larg, cu intrare liberă, pe 21 februarie, de la 18:30, la Arcub - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84 - 90).

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.