Curiozități (esențiale). 23 aprilie 1616, ziua morții lui Shakespeare și Cervantes – o ficțiune calendaristică
https://www.ziarulmetropolis.ro/curiozitati-esentiale-23-aprilie-1616-ziua-mortii-lui-shakespeare-si-cervantes-o-fictiune-calendaristica/

Se obişnuieşte să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) şi William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeaşi dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicaţie a acestei frumoase ficţiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului şi publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

Un articol de Petre Ivan|23 aprilie 2019

„Nu de mult am citit (în România literară) pentru a nu știu cîta oară că divinul Will Shakespeare și divinul Cervantes au răposat în una și aceeași zi. Adică în 23 aprilie 1616. Asta da potrivire, și-au zis istoricii literari, biografii, specialiștii funerari, pastorii, episcopii etc. Dramaturgul și prozatorul parcă s-au vorbit între ei. Forurile spirituale ale umanității au ținut minte această coincidență astrală și au proclamat sfînta zi de 23 aprilie Ziua Cărții.

Din păcate, nu-i chiar așa. În data de 23 aprilie 1616, vor fi murit mulți oameni pe glob, nimeni nu poate contesta acest adevăr istoric, la sfîrșitul Evului Mediu încă se murea pe capete (lipsa de igienă, starea jalnică a medicinei făceau moartea mai ușoară decît în zilele noastre), dar nu e deloc sigur că au murit (și încă simultan) cei doi scriitori (Cervantes și Shakespeare). Totul este numai o ipoteză mult prea entuziastă.

S-o luăm încetișor, lucrurile sînt destul de încurcate. În primul rînd, cei doi scriitori trăiau în calendare diferite, în succesiuni temporale diferite. Nu fac nici o glumă. Și nici nu-mi arde de poezii. Cervantes și Spania catolică trăiau după calendarul gregorian (cel nou, introdus la 1582), Shakespeare și Anglia puritană, în calendarul iulian (cel vechi, la care Anglia a renunțat abia în 1752). Pe atunci diferența dintre cele două cronologii era de 10 zile, azi cred că este de 14. Ceea ce în Anglia însemna (după calendarul iulian) 23 aprilie, în Spania însemna 3 mai (conform calendarului deja acceptat acolo, cel gregorian). În consecință, pentru un englez 23 aprilie însemna altceva decît pentru un spaniol. Și viceversa.

Dacă vom căuta documente istorice, lucrul devine și mai complicat. În secolele XVI și XVII, nu existau certificate de naștere și nici certificate de deces. Existau așa-numitele registre parohiale, care înregistrau laconic data botezului și data înmormîntării. De exemplu, Miguel de Cervantes a fost botezat în 9 octombrie 1547 (după calendarul iulian), putem presupune cu oarece temei că deja se născuse și era viu și vioi. Precis nu se știe cînd s-a născut. S-a ales (arbitrar) ca dată de naștere 29 septembrie, ziua sfîntului Miguel, fiindcă scriitorul a purtat acest nume, deși nu poate fi deloc sigur că, în 1547, orice băiat spaniol născut de sfîntul Miguel primea numele de Miguel.

În cazul lui Shakespeare este la fel: domnește aproximativul. În treacăt fie spus, în biografia lui William Shakespeare, certitudinile pot fi numărate pe degetele de la o singură mînă. Dramaturgul a fost botezat în 26 aprilie 1564 (tot după calendarul iulian). S-a propus (tot arbitrar) ca dată de naștere 23 aprilie. Este o convenție (nu mai mult), chiar dacă biografii susțin că, în Anglia reginei Elisabeta I, copiii erau botezați, de obicei, la 3 zile de la naștere. Fapt care, am văzut, nu era valabil și în Spania…

Să vedem acum ce e cu 23 aprilie 1616, ziua socotită multă vreme ca ultima din viețile lui Cervantes și Shakespeare. După cercetări recente, Cervantes a murit, de fapt, în Madrid la data de 22 aprilie 1616 (după calendarul gregorian), în vîrstă de 69 de ani. A fost înmormîntat o zi mai tîrziu în biserica trinitarienilor desculți din același oraș. Nu a avut parte de liniște. Osemintele i-au fost mutate de la locul lor și, de un an de zile, arheologii și istoricii sînt în căutarea rămășițelor prozatorului. Caută relicve. N-au descoperit mare lucru, deși au anunțat de curînd cu surle și trîmbițe succesul absolut al cercetării. Relicvele atrag pelerini.

Shakespeare a fost înmormîntat în basilica Sfînta Treime din Stratford-upon-Avon (un edificiu impunător) în ziua de 26 aprilie 1616 (după calendarul iulian). Așa scrie în registrul bisericii. Avea 52 de ani. Biografii cred că a murit în 23 aprilie. Este tot o convenție. Dacă data de 23 aprilie ar fi corectă, după calendarul gregorian ea ar desemna ziua de 3 mai 1616. Pe lespedea tombală a fost cioplită această inscripție-epitaf (unii pretind că ar fi ultima compunere a lui Shakespeare), care conține o binecuvîntare și un blestem:

”Good friend for Jesus sake forbeare,

To dig the dust enclosed here.

Blessed be the man that spares these stones,

And cursed be he that moves my bones”.

Englezii au ținut seama de epitaful dramaturgului. I-au lăsat mormîntul în pace.

În concluzie, Miguel de Cervantes Saavedra a murit (probabil) cu 11 zile mai devreme decît William Shakespeare. Ultimul a murit pe stil vechi, primul pe stil nou :)” – Valeriu Gherghel,

http://filosofiatis.blogspot.com/2015/04/23-aprilie-1616.html

Foto: Shakespeare și Cervantes  – facebook

 

 

18
/04
/22

Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11 care va avea loc pe 16 mai 2022. Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro ), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității.

18
/04
/22

București, 15 aprilie 2022 – Editura Corint vă invită la dezbaterea pe marginea cărții Capcana lui Tucidide. Mai pot evita Statele Unite și China războiul? de Graham Allison, volum de referință în domeniul relațiilor internaționale, publicat în imprintul Corint Istorie. Evenimentul are loc luni, 18 aprilie, ora 19.00, la librăria Humanitas Cișmigiu.

17
/04
/22

După succesul internațional al romanelor „Tatuatorul de la Auschwitz”, vândut în peste 7 milioane de exemplare, și „Călătoria Cilkăi”, Heather Morris a primit invitația să meargă în Israel pentru a descoperi istoria a trei surori, supraviețuitoare ale lagărului Auschwitz-Birkenau.

13
/04
/22

Nominalizat la prestigiosul Man Booker Prize, „Lumea în flăcări” de  Siri Hustvedt, recent apărut la Editura Polirom, este un roman magistral pe tema percepţiei, prejudecăţilor, dorinţei şi luptei unei femei pentru afirmarea în conştiinţa publică.

11
/04
/22

Editura Polirom anunță apariția unui titlu-eveniment în cadrul prestigioasei sale colecții de traduceri din literatura universală, „Biblioteca Polirom”: „Poemele posibile. Antologie (1966-1975)” de José Saramago, traducere din limba portugheză și note de Simina Popa, volum publicat cu prilejul centenarului nașterii marelui scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1998).

07
/04
/22

Joi, 7 aprilie, ora 19.30 Editura Humanitas Fiction vă așteaptă în Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) pentru lansarea romanului Ultimii cai din stepă de Maja Lunde recent apărut în traducerea Ivonei Berceanu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, un nou roman care face parte, alături de bestsellerurile internaționale Istoria albinelor și Istoria apelor, din tetralogia schimbărilor climatice.

06
/04
/22

Odată cu începerea războiului, oamenii și companiile s-au unit pentru a face bine. Donațiile au fost făcute atât în mod direct, cât și prin SMS, în social media ori pe site-urile asociațiilor. Însă există un loc unde, de peste 8 ani, cei care vor să facă fapte bune se întâlnesc cu cei care au nevoie de ajutor.

30
/03
/22

La editura Humanitas Fiction va apărea în curând romanul „Așteptări” de Anna Hope. Aceasta este cea de-a doua carte a autoarei publicată în România, după bestsellerul „Sala de bal”.

23
/03
/22

„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton este considerată una dintre cele mai actuale investigații despre ascensiunea lui Putin și a sistemul putinist instaurat la Kremlin. Cartea este disponibilă acum și în limba română, la Editura Litera.