Dan C. Mihăilescu: „În literatura noastră nu avem beţivi monumentali“
https://www.ziarulmetropolis.ro/dan-c-mihailescu-in-literatura-noastra-nu-avem-betivi-monumentali/

„Poezia cea mai bună pleacă de la vodcă. Proza are de-a face cu vinul. Între Fănuş Neagu, care bea 5-6 l de vin la o masă şi Nichita, cu trei sticle de vodcă pe zi, deosebirile sunt mari, pentru că poetul îşi permite să fie laconic“, spune criticul Dan C. Mihăilescu.

Un articol de Andrada Văsii|26 august 2013

Există vreo legătură între specificul zonelor și literatură? Dispun autorii de elemente ajutătoare atunci când își compun opera? Sunt întrebări cărora istoricul și criticul literar Dan C. Mihăilescu le-a căutat un răspuns în cadrul pledoariei „Literatura şi vinul“, la un eveniment găzduit de librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti.

Iată cele mai importante declaraţii ale lui Dan C. Mihăilescu:

● Mi-am dat seama că trebuie să pledez pentru ceva, dincolo de literatură și vin. Mi-am dat seama că am două rațiuni, două repere pentru care aș preda și pentru care pledez de 20 de ani. Primul ar fi geografia literară, o disciplină foarte disprețuită, dacă nu cumva care beneficiază de indiferența criticii și istoriei noastre literare, pentru că generația mea a fost educată în spiritul primatului estetic. Nu trebuia să ne intereseze nici măcar subtextul operei. Noi am fost educați într-un estetism preocupat numai de textul literar.

● Ei bine, chiar dacă sunt un om afișat de dreapta, eu recunosc că dinspre stânga, dinspre marxism, dinspre materialism se pot lua niște idei, niște instrumente pentru buna înțelegere a literaturii. În fiecare școală literară, în fiecare stil, epocă și individualitate creatoare se răsfrânge, într-un fel sau altul, direct, indirect, conștient sau inconștient, tot specificul etniei sale, tot specificul georgrafiei sale. Nu este întâmplător că te naști la munte sau la mare, că te naști în pustiu.

● Esteții noștri sunt total împotriva acestui determinism. Ce are de-a face talentul literar cu geografia, cu meteorologia, cu pedologia din care vin eu? Eu cred  că așa cum toată vegetația locului își pulsează teluricul, pământul, așa cum în struguri se reflectă soarele, lumina și căldura și textul literar, textul ca atare, are subtextul și contextul său.

Literatura rusă nu poate fi desprinsă de vodcă. Literatura franceză nu poate fi desprinsă de vin.

Dan C. Mihăilescu

De la unitar la discrepanțe

● Acum vreo 15 ani, a apărut o teorie a lui Samuel Huntington despre ciocnirea civilizațiilor care a lovit în naționalismul postmodern. Se propovăduia dispariția oricărei identități naționale, fluidizarea, spiritualizarea granițelor, înlăturarea deosebirilor din diferitele religii, sexe; totul se dorea monoton, unisex. Samuel Huntington pleda pentru existența unor popoare de nord și sud, spunând că nu pot să dispară deosebirile locale și că tot ce putem face este un pod peste aceste insule. Exact așa cred şi eu că se poate face în literatură.

Vă propun să mutăm acest teleobiectiv pe care Huntington l-a pus pe etnie, pe artă, pe artistic. Vom face deosebirea între diversele licori, plasând literatura ca un pseudo-alcool într-o varietate de alcooluri.

● Aș pleda, ceea ce iar fac de 20 de ani, pentru biografie. Noi, în ceaușism, am fost dezvățați de biografie așa cum am fost îndepărtați de geografia literară și de vedetismul istoric. Nu aveam voie să știm decât metafora. Şi ni s-a predat o literatură precum imaginea cuplului Ceaușescu – totul era etern tânăr, etern ferice, etern zâmbitor.

Citiţi şi: Ce-au vrut să spună Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu şi Emil Brumaru

Nu am avut voie să știm că am avut autori homosexuali, nu aveam voie să analizăm cuplurile de lesbiene din proza Hortensiei Papadat-Bengescu, nu am avut voie să știm că am avut autori demenți, sifilitici, dipsomani, alcoolici. Sigur, în tot ce spun în această seară vă rog să infuzați o relativizare. Evident că nu toți rușii beau vodcă, evident că băutorul de bere nu este inferior băutorului de vin. Dincolo de toată această intimitate de compartimentare de specific, niște numitori comuni se pot extrage.

În literatura noastră, și nu este neapărat un lucru rău, nu avem bețivi monumentali. Uniunea Scriitorilor se laudă cu Nichita Stănescu, minunatul vodcar. Trebuie să vă spun că poezia cea mai bună pleacă de la vodcă. Proza are de-a face cu vinul. Între Fănuș Neagu, care bea 5-6 l de vin la o masă și Lovinescu sau Nichita, care erau oameni de trei sticle de vodcă pe zi, deosebirile sunt foarte mari, pentru că poetul își permite să fie laconic. Poetul trebuie să cadă în el, ca o piatră în puț.

Dan C. Mihăilescu

● Dacă vă gândiți bine, noi nu avem vieți de scriitori, biografii de oameni. Avem dicționare în care vedem viața lui Maniu, Averescu, Nae Ionescu și cine mai vrem noi. Dar biografii, așa cum avea Călinescu la Eminescu nu avem decât trei, patru sau cinci în vreo două-trei sute de ani. Eu sunt convins că poarta de intrare prin evaluarea estetică a unui text trebuie să fie în primul rând prin biografia – cunoașterea vieții, a mediului și a familiei în care s-a format ființa scriitorului. În al doilea rând sunt jurnalele, memoriile și corespondența lui. Deci tot ceea ce înconjoară ca o placentă fătul care este opera lui.

Dan C Mihailescu

● Prima dată când eu mi-am pus problema legăturii dintre scriitor și alcool a fost când îi căram sifoane doamnei Agatha (soţia poetului George Bacovia n.r.), iar Gabriel Bacovia (fiul poetului George Bacovia)  îi făcea curte maică-mii. Iar Agatha mi-a spus că lui George Bacovia nu îi plăcea decât vinul roșu; era băutor de vin roșu. Ei bine, mi l-am imaginat pe Bacovia, la doi pași de cimitirul Bellu, după trei, patru cinci pahare, sau chiar o sticlă, printre cavouri, pe o ploaie. În toată poezia lui, pluvialul, acvaticul curg întotdeauna.

Nu o să spun că există o legătură între pasiunea pentru vin și această ploaie. Dar un autor care a fost și atins de TBC și care este foarte slab, cocoșat și are și un eu agonizat, vine și îți recită acea splendoare: „de-atâtea nopți aud plouând, aud materia plângând’’. În același timp, critica estetizantă, care pe noi în facultate dorea să ne tâmpească numai cu structuralism, îndepărtându-ne de miezul viu al biografiilor, ne propune să punem textul între paranteze și să judecăm stilul.

Ne scriau pe tablă „plouă, plouă, plouă’’. Ca să facă ce? Acesta este un vers de poet mare? Aceasta este o tâmpenie. A, dacă ne-ai fi spus „plouă, plouă, plouă, vreme de beție/ să asculți pustiul, ce melancolie’’ suntem în altă lume. Dar „plouă, plouă, plouă’’ este o apă de ploaie.

Dan C. Mihăilescu,
critic literar

● Aș vrea să facem o rapidă trecere în revistă; să ne gândim în ce măsură se poate face în România o geografie literară pe baza specificului alcoolic din toate zonele. Ştim de la Ibrăileanu și de la mulți încoace, că Moldova, şi prin relief, şi prin dulceața spațiului său, este o zonă în care apare literatura reveriei, coborârea în trecut – la Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Medelenii lui Teodoreanu – legată într-un fel și de marea literatură rusă, de Turgheniev, Gogol, Cehov.

Această serie de diminutive stomacale și gastrointestinale care pleacă de la supiță, ciorbiță și ajunge la sărmăluțe, mămăliguță și trece la vinuț ca să ajungă la o cafeluță – este o zonă dominată eminamente de vin. Toată zona acestei literaturi îmbibate de reverie, de dulceață, de melancolie, în care totul „şede“ – cum spunea Sadoveanu – este o zonă care stă sub cupola vinului.

Scriitorii și licorile lor

● În Ardeal dăm de dominația palincii: acolo este tăria. De acolo vine realismul bolovănos din marea proză a lui Rebreanu, Agârbiceanu, din poezia lui Goga. Palinca este băutura năpraznică și care face o literatură de un anumit gen. Uitați-vă la un poet din sud, cum este Arghezi, și care este un poet larg, nu unul cum este Blaga.

● Peste munți, în sudul nostru, domină berea. Şi mai domină această licoare, care place multor bărbați, și care este șprițul. Dar sudul, cu Caragiale, cu toată lumea de la Capșa, de la Gambrinus, de la Carul cu bere este spectaculos, carnavalesc. O să ziceți că este un joc. Este într-adevăr un joc: palinca din Ardeal, berea din sud și vinul din Moldova într-o țară, care ca băutură națională vrea numai țuică.

Citiţi şi: Autorii răspund: se trăieşte sau nu din scris?

● Creangă şi Eminescu erau băutori de bărdacă de vin roșu. Toată școala ardeleană se leagă de băutorii de care v-am mai spus. Sărim din spațiul național la provocarea următoare: în ce măsură putem măsura legătura dintre băutura națională și legătura locului? Sunteți de acord că toată abisalitatea romanului rusesc, tot dostoievskianismul care își pune cele mai înfiorătoare întrebări ale lumii mistice despre Dumnezeu, moarte, vinovăție, ispășire, fratele care își omoară fratele ș.a.m.d nu reiese din această băutură năpraznică pe nume vodca?

Poți să rupi sufletul rus de tipul acesta de băutură care distruge, care excavează, spre totală diferență de vin? Vinul este o băutură mămoasă, o băutură maternă, placentară, este un leagăn, care te face să te uiți în sus, nu în jos. Vodca te face să te uiți în jos, spre abisuri.

Marele mister: de unde, Doamne iartă-mă, apare în Germania cea mai teribilă muzică simfonică? În același sens, cea mai mare filozofie, logică și metafizică? În aceeași țară cu bere și cârnați care nu fac decât să te tragă? Acolo sunt Hegel, Marx.

Dan C. Mihăilescu,
critic literar

● Acum doi ani am vorbit în Aula universității din Iași despre specificul feminității în romanul românesc. Și am pus să îmi găsească monștri în feminitatea literară românească. În proza noastră domină cultura maternă. Sigur, oricând îmi puteți da ca exemplu o dominatoare precum Zoe Trahanache. Dar ea este o doamnă care știe bine să dialogheze. Așa cum discutam despre specificul suav al feminității, așa vă propun să găsim niște alcoolici teribili, cum este de pildă Edgar Allan Poe.

Foto credit: Loredana Gheorghe

24
/05
/23

Autori laureați cu cele mai importante premii literare internaționale, autori îndrăgiți de cititorii români, cu traduceri recente, cărți ce stau la baza unor ecranizări celebre, recuperări necesare sau traduceri noi ale unor cărți-cult – o ofertă bogată de noi titluri îi așteaptă pe cititori la Bookfest 2023 în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

24
/05
/23

Editura Nemira vă invită la o nouă ediție a Salonului Internațional de carte Bookfest, care va avea loc în perioada 24-28 mai 2023, la Romexpo, în pavilionul B2.

23
/05
/23

Editura Polirom va participa în perioada 24-28 mai 2023 la o nouă ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, care se va desfăşura la Complexul Expoziţional Romexpo din Bucureşti (pavilionul B2) şi va avea Italia ca invitat de onoare.

23
/05
/23

Lansări, dezbateri, peste 50 de titluri la prețuri speciale și o Cutie Neagră a poeziei române îi așteaptă la standul Institutului Cultural Român pe vizitatorii celei de-a XVI-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest, care va avea loc în perioada 24-28 mai 2023 la Complexul expozițional Romexpo (Pavilionul B2).

18
/05
/23

În așteptarea Salonului Internațional de Carte Bookfest, care se va desfășura la Romexpo între 24 și 28 mai, vă invităm să descoperiți cele mai noi titluri de autori români. Vă oferim un fragment din romanul „Acasă, departe” de Adrian G. Romila, publicat de curând în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

18
/05
/23

Sâmbătă, 20 mai, de la ora 17.30, Editura Humanitas și Citit În, laborator artistic interdisciplinar de studiu al conceptului imersiv, transformă Librăria Humanitas de la Cișmigiu într-un spațiu în care romanul „Eu te-am făcut, eu te omor" de Iv cel Naiv își va desfășura firul narativ și experiența distopică. Ne vom afla, pentru o oră și jumătate, la un pas de realitate, în Arret, în mijlocul unui război între generații.

18
/05
/23

În perioada 24-28 mai, Editura Litera este prezentă la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2023, desfășurat, ca în fiecare an, la Romexpo, în pavilionul B2. Cititorii sunt așteptați cu noutăți editoriale care au marcat întreaga lume, reduceri și promoții care susțin gustul pentru lectura de calitate.

18
/05
/23

Luni, 22 mai, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas Cișmigiu are loc lansarea celui mai recent volum de poezii al Norei Iuga „Fetița strigă-n pahar”, în prezența poetei, alături de Svetlana Cârstean, coordonatoarea colecției Vorpal și poetă.

17
/05
/23

Mircea Cărtărescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Sașa Zare, Andrei Cornea, Paul Cernat se numără printre laureaţii celei de-a XVII-a ediţii a Galei Premiilor revistei Observator cultural, decernate marți seară, la Teatrul Odeon. Marele premiu, Opera Omnia, i-a fost acordat profesorului și teoreticianului Sorin Alexandrescu. Gazdele serii au fost Carmen Mușat și Matei Martin.

17
/05
/23

Jurnalista de televiziune, publicista și romanciera Marilena Rotaru a împlinit 75 de ani de viață și 55 de ani de carieră. Cu această ocazie, renumita realizatoare de programe culturale la TVR a acordat recent un interviu inedit, publicat în mai 2023, în revista de literatură „Cuvânt românesc” din Madrid, Spania, realizat de scriitoarea și jurnalista Rhea Cristina.

16
/05
/23

ap! (ACT și Politon) crede în dezvoltarea continuă și aduce cititorilor români titluri care acoperă o gamă variată de subiecte din sfere precum: dezvoltare personală și profesională, antreprenoriat, spiritualitate și wellbeing, oferind iubitorilor de carte posibilitatea de a citi sau a asculta cărți, de a le folosi pe post de profesori sau sfătuitori și de a transforma clipele de relaxare într-un timp calitativ.

15
/05
/23

Îndrăgita scriitoare Narine Abgarian, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, autoarea bestsellerului Din cer au căzut trei mere, revine în România în perioada 16–18 mai, la București și Brașov, cu prilejul lansării în limba română a unui nou roman, Simon, câștigător al Bolșaia Kniga – Premiul cititorilor în 2021, devenit, de asemenea, bestseller internațional.

15
/05
/23

Un program cu peste 20 de evenimente și un stand național cu o ofertă editorială consistentă, organizate de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Accademia di Romania din Roma, vor constitui participarea României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, desfășurată în perioada 18-22 mai 2023.