„Meseria asta ucide în multe feluri. Ucide când joci puţin, dar şi când joci mult, când nu joci deloc, dar şi când joci mediu, când joci prost. Este o profesie îngrozitoare, care ucide cercul prietenilor, familia şi într-un final pe tine.” – Dan Condurache. Junele prim al Teatrului Mic din anii „80 împlineşte, astăzi, 66 de ani!
Un articol de Petre Ivan|26 iulie 2018
“E sigur un privilegiu să te naști pe asemenea meleaguri de vis și chin. M-a ajutat Dumnezeu să nu plec niciodată din locurile unde m-am născut.” spune Dan Condurache, născut pe 26 iulie 1952, în Dorohoi.
A copilărit la Stâncești, în casa bunicilor și asculta cu mare plăcere piese de teatru radiofonic. A absolvit un liceu cu profil real în orașul natal Dorohoi și s-a hotarât să plece la București, să dea admitere la teatru.
A fost admis, iar în 1975 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesorilor Octavian Cotescu și Ovidiu Schumacher. Anii formării i-au fost marcați de influența marelui actor Octavian Cotescu.
Din 1975 a jucat la Teatrul Mic din capitală. Are zeci de roluri interpretate, dar debutul are loc cu spectacolele „Nu suntem îngeri” de Paul Ioachim – rolul Petre și „Galileo Galilei” de Umberto Eco – rolul călugarului tânăr.
„Nu mai am timp să trag concluzii despre viaţa mea. Nu mai am timp să lucrez la actorul care aş fi vrut să fiu sau pe care l-ar fi vrut alţii să fie. Atunci când am hotărât să mă fac actor erau alte vremuri, în sensul că aveai la dispoziţie doar Politehnică, la Iaşi, sau Medicina, alte perspective nu existau. Nici informaţii nu erau cum sunt acum. Am avut şansa să intru la Teatru, dar nu consider că e un merit” – Dan Condurache
Profesorul nostru, Octavian Cotescu zicea: „Când cei care încearcă să slujească adevărul teatral vor fi din ce în ce mai puţini, iar cei care nici măcar nu încearcă să slujească adevărul vor fi majoritari, lumea le va da dreptate celor din urmă“.
„E o profesie absurdă uneori, actoria, dar a rămâne îndrăgostit de ea presupune să faci eforturi, uneori imposibile. «Este o profesie a umilinţei, stimaţi colegi» – spunea profesorul Cotescu – «a umilinţei până la limitele insuportabilului. Doar după ce te-ai umilit cumplit, abia apoi poţi să te luminezi cu lumina de pe scenă!». Ce le lipseşte actorilor astăzi? Graţia, eleganţa, farmecul, farmecul şi iar farmecul, dar şi umorul” – Dan Condurache.
Foto: Dan Condurache – Simion Buia, facebook
