Dan Perjovschi: „Ce le rămâne activiştilor? Acest zid“
https://www.ziarulmetropolis.ro/dan-perjovschi-ce-le-ramane-activistilor-acest-zid/

Care este rolul culturii şi ce se întâmplă când discursul public este cenzurat? Artistul vizual Dan Perjovschi a vorbit despre Ziarul Orizontal, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Un articol de Adina Scorţescu|16 iunie 2013

Ieri, în penultima zi a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, artistul Dan Perjovschi, împreună cu Ștefan Tiron (curatorul proiectului) a oferit un tur ghidat al Ziarului Orizontal. „Gazeta de perete“ – așa cum îi place s-o numească – este găzduită de zidul Teatrului Național „Radu Stanca“. Mai jos sunt câteva dintre comentariile  spuse în engleză, în fața unui public internaţional:

„Nu vrem să vă plictisim prea mult dar voi știți că în mass-media din ziua de azi nu se spune adevărul. Se spun povești diferite, în funcție de cine e proprietarul canalului de televiziune. Deci lucrurile mai adevărate sunt activitatea de pe stradă, blogurile, Facebook şi așa mai departe. Știrile despre ce s-a întâmplat în Piața Taksim din Istanbul au venit pe filiera aceasta, pentru că mass-media oficiale n-au anunțat nimic. Deci, într-un fel, zidul se bazează pe această idee, de a relata lucruri care de obicei nu penetrează în presă, pentru că nu sunt destul de spectaculoase sau de «cool».“

„Un stencil venit din Budapesta vorbește despre curățarea centrului orașului de homeless, ca nu cumva să se reducă prețul cafelei la terase. Aceeași problemă e și în Sibiu, care devine «frumos», ai numai terase în centru. Problemele sunt trimise la periferie. Dar ele rămân, sunt acolo. Nu încercăm să vă stricăm timpul minunat pe care îl petreceți în Sibiu, dar cultura face două lucruri: acoperă și descoperă; te face să te simți bine, dar îți și arată lucruri supărătoare.“

„Pe măsură ce lucrurile apar, își găsesc un loc pe zidul ăsta. Nu știm de la început; vorbim cu oamenii, ei ne trimit niște declarații, discutăm despre ele. Dar nu găzduiesc totul pe acest perete.”

„În unele cazuri, e dificil; pentru că declarațiile se refereau la populația romă sau la armată. Și, în Sibiu, aceste teme sunt greu de abordat, deci încă mai negociez cu artiștii respectivi. Nu vreau să creez probleme, vreau să creez înțelegere. E foarte simplu să vă jignesc pe toți. Pot să fac desene și apoi să vă supărați pe mine. Şi-atunci? Noi nu vrem asta. Vrem o colecție de povești sau de declarații („statements“), unele foarte critice, altele mai nuanțate; unele se referă la teme particulare, altele la teme globale.

Dar sunt toate valide. Ca de exemplu palmierii din Timișoara (râde). Își taie copacii locali și importă alții. De ce? Care e faza?“

Activism politic, prin artă

„Ne apropiem de partea cea mai activistă a zidului, cea cu Roșia Montană – mirajul aurului. Avem o economie va de capul nostru. Deci, de ce avem nevoie? De aur și de petrol! Nu asta e problema. Încă o centrală nucleară nu-mi va face electricitatea mai ieftină. Ci doar îmi va crea mai multe probleme. Despre asta e vorba în secțiunea de aici.“

„Doar uitați-vă cu atenție la emisiunile economice de la televiziune. Veți vedea că sunt sponsorizate de cei care vor să exploateze cu cianuri, deci ei controlează discursul. Ce le rămâne activiștilor? Acest zid.“

Dan Perjovschi,
artist vizual 

„Nu sunt împotriva faptului că lumea ar avea locuri de muncă. Dar hai să vorbim despre asta. Ca și în acest oraș: mergem într-o direcție culturală sau băgăm banii într-o echipă de fotbal? Am avea același număr de spectatori, pe stadion sau în Piața Mare. E alegerea voastră. Dar probabil artiștii sunt mai ieftini.“

„Nu vreau să fiu prea laudativ, dar e interesant că putem face asta în Sibiu. Ieri glumeam cu Ștefan că nu există poliție care să ne vâneze, ci ploaia. Nu este vorba despre legalizarea unui anumit discurs, ci despre conținut, despre ce poți exprima tu. Eu, împreună cu Daniel Knorr, garantez acest zid; în rest, este orașul tău, este Europa ta sau Asia ta. Noi încercăm să atragem atenția și să profităm. Ținem 30 de metri în afara spațiului publicitar.“

„Marginea pare să fie ceva complicat, cu excepția artelor. Periferia – în arte – e bună. Un brand al acestui oraș, «Mărginimea Sibiului» – unde locuiesc cei cu brânza și cu bani mulți, chiar și pe vremea comunismului – e la margine. Nu-i rău deloc.“

INFO:

ZIARUL ORIZONTAL – ORAȘE ÎN MIȘCARE este o platformă de artă urbană ce face o cronică vie a locuitorilor din oraș prin intervenții site-specific, cu desene de tip comentariu social. Proiectul a fost demarat în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, cu ocazia premierei spectacolului „Solitaritate” de Gianina Cărbunariu și reunește artiști, grafferi și cetățeni obișnuiți într-o dezbatere publică despre societate și politica de azi din România și din lume.

Desenele vor fi completate cu intervenții site-specific la Bruxelles și Avignon, în anul 2014. La finalul fiecărui proiect, desenele vor fi reunite într-o publicație, un ziar vertical despre realitățile secolului XXI.

Foto: Facebook Dan Perjovschi

29
/09
/22

Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, un proiect care valorifică inteligent patrimoniul local, inițiat de Virgil Scripcariu (sculptor) și Adriana Scripcariu (istoric de artă), se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, cele mai de seamă distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural european, în cadrul secțiunii „Educație, Formare și Meșteșug”.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.

22
/09
/22

Romanian Jewelry Week 3.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 5 și 9 octombrie cu expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. Ca în fiecare an, Romanian Jewelry Week oferă posibilitatea pasionaților de bijuterie să cumpere piesele preferate în cadrul Târgului de bijuterie ROJW 3.0 între 8 și 9 octombrie la Biblioteca Națională.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.

21
/09
/22

Pentru trei zile, 23-25 septembrie 2022, Asociația CRIES a pregătit un spațiu pentru o varietate de experiențe în ritm „la pas" și un program ce oferă multiple perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil, dorind să inspire comunitatea locală și să se lase inspirați de toate experiențele și acțiunile care ne permit să încetinim ritmul de consumare a resurselor noastre și ale planetei.

20
/09
/22

Goethe-Institut București este în căutare de minți creative pentru dezvoltarea unor jocuri video autentice, relevante din punct de vedere social. În acest scop, organizează un game jam inedit de 48 de ore hibrid, între 7 și 9 octombrie 2022. Dezvoltarea jocului se va desfăşura online iar cei din Bucureşti pot participa la evenimentul de deschidere la sediul Goethe-Institut.