Dans printre cuvinte. Invazia englezismelor din dicționar
https://www.ziarulmetropolis.ro/dans-printre-cuvinte-invazia-englezismelor-din-dictionar/

Când aţi consultat ultima oară Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia tipărită? S-ar putea să vi se pară ,,shocking” unele cuvinte nou intrate în vocabular.

Un articol de Cristina Drăgulin|11 martie 2014

De multe ori, când folosesc DEX-ul am impresia că a devenit, parțial, un dicționar englez-român.

Să deschidem, de exemplu, DEX-ul (ediția 2009) la pagina… 1013. După cum constatați în poza de mai jos, aproape o coloană întreagă cuprinde cuvinte preluate din limba engleză.

DEX

Nu spun că n-a fost necesară, în multe cazuri, preluarea unor termeni. Însă, chiar aveam nevoie de shop pentru magazin, shopping pentru cumpărături, de bodyguard pentru paznic, de job pentru serviciu, de weekend pentru sfârșit de săptămână, de office pentru birou, speech (da, e în DEX!) pentru discurs, call-girl (tot în DEX îl găsiți) pentru prostituată, de show pentru spectacol, shocking pentru șocant? Unele dintre ele am fost „șocată” să le găsesc în dicționar. Mi se pare, și sunt desigur subiectivă, că exagerăm. Avem nevoie de cuvinte noi, însă preluarea de sinonime doar pentru că sunt folosite în vorbirea curentă nu mi se pare mereu oportună.

Există cuvinte, multe din domeniul tehnologiei și internetului, care au fost incluse dintr-o necesitate evidentă. Însă nimeni nu și-a mai bătut capul să adapteze noile noțiuni conform regulilor de bază ale limbii române. Am preluat atât scrierea, cât și pronunția, fapt ce a determinat încet-încet schimbări precum apariția constantă a formării pluralului cu cratimă (precum „site-uri”, „link-uri”, „show-uri”). În plus, preluarea s-a făcut cu litere dublate și fără schimbarea în diacritice pentru „sh” de pildă (showroom, shopping, shoddy, shimmy). Gândiți-vă un pic cum ar scrie bunicii noștri cuvintele astea – șourum, șoping, șodi, șimi. Nu? Nemaivorbind că i-am pune într-o reală încurcătură dacă i-am pune să scrie, de exemplu, gadget (în DEX din 1998).

Așteaptă la rând cuminți să fie incluși în Dicționarul Explicativ al Limbii Române și alți termeni precum „chef, cooking, core, wall, inbox, draft, share, search, click, browse, device”.

În ce cazuri credeți că e necesară introducerea în DEX a cuvintelor preluate din alte limbi și folosite des în vorbirea curentă?

Cristina Drăgulin este jurnalist, traducător, psiholog și biblioterapeut. Este manager de proiect al site-ului de știri Psihologie.ro și al blogului de biblioterapie Stroke.ro.

Vă invităm să răspundeţi şi la sondajul nostru! 

online poll by Opinion Stage

Citiţi şi:
29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.