Dans printre cuvinte. Politica schimbă sensul „maidanului”
https://www.ziarulmetropolis.ro/dans-printre-cuvinte-politica-schimba-sensul-maidanului/

Știţi despre maidan? Cum să nu ştiţi, nu-i aşa? Oricine se uită la televizor şi citeşte presa scrisă sau online ştie despre „Maidanul” din Ucraina.

Un articol de Cristina Drăgulin|4 martie 2014

Știți despre maidan? Cum să nu știți, nu-i așa? Oricine se uită la televizor și citește presa scrisă sau online știe despre „Maidanul” din Ucraina.

În această perioadă, cuvântul „maidan” a făcut înconjurul lumii de mai multe ori. Dar, înainte de a discuta însă despre „maidan”, vă propun o paranteză despre verbul „a ști”.

Acest verb pune adesea probleme multora pentru că, uneori, se scrie cu doi „i”. Regula este foarte simplă. Al doilea „i” se adaugă doar la persoana a doua singular, numai la indicativ prezent şi conjunctiv prezent, forma afirmativă şi cea negativă (tu știi, tu să știi, tu o să știi, tu nu știi, tu să nu știi, tu nu o să știi). În rest, se scrie cu un singur „i”, la infinitiv şi la toate timpurile sau modurile care se formează de la infinitiv, indiferent de persoană ori număr.

Dar să revenim la maidan.

Cuvânt de origine turcă (meydan, maydan), se referă la o piață publică sau un loc viran dintr-o localitate sau de la marginea ei, folosit adesea ca loc de plimbare sau de joacă (de unde „a bate maidanul” înseamnă a hoinări sau a vagabonda), ca arenă sportivă sau ca zonă de desfacere a mărfurilor. Fiind un teren neacoperit de clădiri, nelocuit (de unde „a scoate la maidan”, adică a ieși la lumină, a face cunoscut), termenul „maidan” a căpătat, în timp, un sens peiorativ în limba română. Noi am ales să folosim mai des „piață” (din italiană, piazza).

„Maidan” îl utilizăm mai degrabă astăzi pentru a desemna un loc rău famat, plin de gunoaie, neîngrijit, unde hălăduiesc oameni săraci. Dar acest fapt nu e consemnat cu exactitate de dicționar, deși în limba vorbită acest înțeles al maidanului domină fără drept de apel. În plus, în argou găsim sintagme care subliniază încă o dată sensul peiorativ dominant în limba română. Astfel, „a ieși la maindan” înseamnă în argou „a se face cunoscut în lumea interlopă, a ieși la jefuit sau a practica prostituția”. De asemenea, am adăugat un „ez” și am format cuvântul „maidanez” pentru a desemna un animal fără stăpân, vagabond.

Ceea ce mi-a atras atenția, în special, este tendința actuală, sub imperiul evenimentelor din Ucraina, de a acorda cuvântului maidan un nou sens. Utilizat în sintagme precum „Maidanul solicită Guvernului” sau „Maidanul pune condiții politicienilor”, termenul capătă înțelesul de „grup numeros de oameni adunați într-o piață publică, oameni care își apără drepturile sau au anumite solicitări politice, sociale și economice”. E o ocazie interesantă de a observa dinamica limbii și evoluția unui cuvânt.

Foto: Facebook/Virtual Maidan

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.

20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

Pagina 3 din 41234