Dans printre cuvinte. Politica schimbă sensul „maidanului”
https://www.ziarulmetropolis.ro/dans-printre-cuvinte-politica-schimba-sensul-maidanului/

Știţi despre maidan? Cum să nu ştiţi, nu-i aşa? Oricine se uită la televizor şi citeşte presa scrisă sau online ştie despre „Maidanul” din Ucraina.

Un articol de Cristina Drăgulin|4 martie 2014

Știți despre maidan? Cum să nu știți, nu-i așa? Oricine se uită la televizor și citește presa scrisă sau online știe despre „Maidanul” din Ucraina.

În această perioadă, cuvântul „maidan” a făcut înconjurul lumii de mai multe ori. Dar, înainte de a discuta însă despre „maidan”, vă propun o paranteză despre verbul „a ști”.

Acest verb pune adesea probleme multora pentru că, uneori, se scrie cu doi „i”. Regula este foarte simplă. Al doilea „i” se adaugă doar la persoana a doua singular, numai la indicativ prezent şi conjunctiv prezent, forma afirmativă şi cea negativă (tu știi, tu să știi, tu o să știi, tu nu știi, tu să nu știi, tu nu o să știi). În rest, se scrie cu un singur „i”, la infinitiv şi la toate timpurile sau modurile care se formează de la infinitiv, indiferent de persoană ori număr.

Dar să revenim la maidan.

Cuvânt de origine turcă (meydan, maydan), se referă la o piață publică sau un loc viran dintr-o localitate sau de la marginea ei, folosit adesea ca loc de plimbare sau de joacă (de unde „a bate maidanul” înseamnă a hoinări sau a vagabonda), ca arenă sportivă sau ca zonă de desfacere a mărfurilor. Fiind un teren neacoperit de clădiri, nelocuit (de unde „a scoate la maidan”, adică a ieși la lumină, a face cunoscut), termenul „maidan” a căpătat, în timp, un sens peiorativ în limba română. Noi am ales să folosim mai des „piață” (din italiană, piazza).

„Maidan” îl utilizăm mai degrabă astăzi pentru a desemna un loc rău famat, plin de gunoaie, neîngrijit, unde hălăduiesc oameni săraci. Dar acest fapt nu e consemnat cu exactitate de dicționar, deși în limba vorbită acest înțeles al maidanului domină fără drept de apel. În plus, în argou găsim sintagme care subliniază încă o dată sensul peiorativ dominant în limba română. Astfel, „a ieși la maindan” înseamnă în argou „a se face cunoscut în lumea interlopă, a ieși la jefuit sau a practica prostituția”. De asemenea, am adăugat un „ez” și am format cuvântul „maidanez” pentru a desemna un animal fără stăpân, vagabond.

Ceea ce mi-a atras atenția, în special, este tendința actuală, sub imperiul evenimentelor din Ucraina, de a acorda cuvântului maidan un nou sens. Utilizat în sintagme precum „Maidanul solicită Guvernului” sau „Maidanul pune condiții politicienilor”, termenul capătă înțelesul de „grup numeros de oameni adunați într-o piață publică, oameni care își apără drepturile sau au anumite solicitări politice, sociale și economice”. E o ocazie interesantă de a observa dinamica limbii și evoluția unui cuvânt.

Foto: Facebook/Virtual Maidan

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.

Pagina 4 din 41234