Dansatorul Lennart Westerlund: „În loc să explici swingul, mai bine aduci oamenii la o seară de dans“
https://www.ziarulmetropolis.ro/dansatorul-lennart-westerlund-in-loc-sa-explici-swingul-mai-bine-aduci-oamenii-la-o-seara-de-dans/

Începând de astăzi, 5 octombrie, până duminică, 7 octombrie, frumoasa vară indiană a Bucureştiului va fi ritmată de muzică şi dans Lindy Hop şi Charleston, două ramuri ale Swing Dance, în cadrul Lindy Bug Swing Dance Festival.

Un articol de Cristina Enescu Aky|5 octombrie 2018

Evenimentul este dedicat în primul rând celor care deja practică aceste dansuri sociale, dar și tuturor celor care vor să vadă ce e atât de fascinant și energizant la acest gen de muzică și dans social, ce adună laolaltă în toată lumea oameni de diferite vârste, preocupări și naționalități.

Unul dintre profesorii de renume ai acestor dansuri, care vor susține workshop-uri la București, este dansatorul, instructorul și arbitrul de dans suedez Lennart Westerlund. Dansează ”doar” de la începutul anilor 1980 și este unul dintre puținii pionieri ai Lindy Hop care este încă foarte activ pe scena internațională. L-am descusut pe Lennart despre originile și magia acestui dans, dar și despre comunitatea internațională și cea din România.

Cum ai descrie pe scurt specificul dansurilor Swing și Lindy Hop, rădăcinile lor și motivul pentru care fascinează astăzi publicul? Ce diferențe majore există între ele?

”Swing” este un termen folosit în general pentru a descrie un anumit tip de muzică, sau în cazul nostru și o familie particulară de dansuri precum Lindy Hop, Balboa, Shag etc. Lindy Hop este unul dintre principalele dansuri din această familie. Rădăcinile Swingului se leagă de muzica de jazz și de dansul de jazz tip old school. Genul de muzică de jazz care a devenit cunoscut ca muzică Swing a apărut în sălile de dans din Harlem de la începutul anilor 1930, și a devenit o nebunie care a cuprins America și Europa cam de la 1935 până la 1945. Lindy Hop s-a dezvoltat odată cu conceptul de muzică Swing și s-a răspândit într-un mod similar cu această muzică. Un dansator de Lindy Hop vrea să facă swing (termenul descrie atât o mișcare de unduire, specifică acestor dansuri, cât și o stare ce pune accentul pe ritmurile soft din muzică – n.r.), iar un muzician de swing vrea să obțină același lucru cântând – nu e practic nicio diferență, sunt doar două exprimări diferite ale unei aceleiași stări.

Ca toate dansurile sociale (Tango-ul argentinian, Salsa, Jive, etc), Swing și Lindy Hop sunt dansuri extrem de democratice, care includ pe toată lumea. În plus, accentul cade pe elementul de socializare și de împărtășire a experienței și a bucuriei de muzică și de dans. Ce crezi că aduc aceste dansuri în viața celor care încep să le practice?

Lindy Hop este o formă de dans extrem de accesibilă – bazele sunt foarte ușor de învățat, chiar dacă îți ia o viață să le perfecționezi. Pentru majoritatea persoanelor, muzica este lejeră și încurajează socializarea. Diferitele comunități de Lindy din lume sunt foarte prietenoase și primitoare… Cred că nu greșim atunci când spunem că tot ”pachetul” care vine împreună cu această muzică și aceste dansuri e foarte atractiv atât pentru începători cât și pentru avansați, pentru adolescenți și pentru pensionari, pentru orice fel de oameni care caută un mediu de socializare în care muzica și dansul în cuplu sunt ingrediente majore.

Lindy Bug Swing Dance Festival – 3 zile de Swing, Lindy Hop și Charleston la București

Cum ai explica unui ”necredincios” pasiunea (obsesia?) pentru Swing, nevoia de a dansa și starea excepțională pe care le resimt dansatorii?

E imposibil de descris, e ceva care trebuie experimentat. În loc de a încerca să explici, mai bine aduci oamenii la o seară de dans, îi lași să asculte muzica, îi aduci poate la un curs de inițiere, îi lași să guste din experiența socială a acestui dans.

Cum arată și cum interacționează comunitățile de Swing europene și internaționale?

Lindy Hop de astăzi nu mai este doar un dans american, ci unul internațional în care sunt implicate 60-70 de țări. Interacțiunile sunt complexe, dansatorii călătoresc în toată lumea pentru a participa la workshop-uri, a face schimb de experiență și a participa la tot felul de evenimente de dans și colaterale. Lindy Hop este astăzi o sub-cultură în sine, și curând va deveni una de același nivel și expunere ca Tango-ul sau Salsa.

Ce știi despre comunitatea de Swing românească?

Personal am avut până acum prea puțină experiență cu această comunitate. Am aflat de ea inițial acum vreo doi ani de la o dansatoare de Swing din Belgia, Beatrice Neagu. Ea mi-a povestit despre dansatorii români, iar eu i-am spus că sunt interesat să ajut la dezvoltarea comunității. Pas cu pas, acum trei săptămâni am făcut prima mea călătorie în România la Brașov, și mi-a plăcut mult. Unii dintre dansatorii români au ajuns deja la un nivel foarte frumos. La Brașov, în comunitatea de dansatori, am găsit o energie foarte bună și multe inițiative minunate. A fost o vizită scurtă, dar care mi-a oferit multă inspirație. Deci abia aștept să mă întâlnesc cu dansatori mai vechi și mai noi la acest festival, la care vă invit pe toți!

Aflați mai multe despre evenimentul de la București, aici.

În cadrul Festivalului, pe 6 si 7 octombrie, cei înscriși vor lua parte la worksHop-uri tematice la Palatul Universul, susținute de 7 profesori de Lindy Hop și Charleston de renume din Europa. În serile de 5, 6 și 7 octombrie, la Vertigo Venue vor avea loc petreceri, unde cei prezenți vor dansa Swing pe muzica a 2 DJ talentați dar și a popularului jazz-band “The Morning Call” din Belgia. Mai multe informații despre acest eveniment găsiți pe www.swingstepsbucharest.com și pe paginile de Facebook Swing Steps Bucharest și LindyBug 2018.



13
/07
/20

Ziarul Metropolis vă recomandă „Eropedia“, un podcast în limba română despre toate formele pe care le îmbracă dorința și iubirea, și care își propune să promoveze un discurs echilibrat, cultivat și inteligent despre diversitatea erotică din jurul nostru.

27
/04
/20

Pictorii, sculptorii, criticii de artă sau scriitorii sunt cărți deschise ale creației lor, vizibile fiind operele și mai puțin bornele ce duc spre realizarea acestora. Uneori, o întâmplare sau destinul, alteori persoana ce a stat în dreptul lor, au fost sursele ce au dus la expresia formelor de valoare. Soția cunoscutului critic de artă Valentin Ciucă m-a introdus în povestea nescrisă a vieții sale.