Dansul dervișilor sau învârtitul ca artă
https://www.ziarulmetropolis.ro/dansul-derivisilor-sau-invartitul-ca-arta/

Dansul dervişilor – meditaţia în mişcare prin care musulmanii Sufi cred că pot intra în comuniune cu Dumnezeu – a venit la Bucureşti săptămâna trecută, în varianta laică şi educativă a lui Ziya Azazi.

Un articol de Adina Scorţescu|22 iunie 2015

Ziya Azazi are 45 de ani, de 25 de ani dansează și de 15 ani se învârte (chiar așa spune, „I spin”, așa cum alții zic că beau bere). A studiat la Universitatea Tehnică din Istanbul, dar, în paralel, a făcut și gimnastică.

Acum locuiește la Viena, dansează peste tot în lume și ține workshopuri. Ca cel de săptămâna trecută, de la WASP (Working Art Space and Production): un „Dervish dance workshop”, gratuit, de două zile; 25 de locuri, 150 de înscriși… până la urmă, s-au format două grupe, de 30 și ceva de oameni.

Cu toții am avut câte o seară (4 ore) în care să învățăm să ne învârtim. „E clar că doar asta facem, da? Să nu credeți că învățăm să dansăm aici…”, spune Ziya, după ce baleiază cu privirea cercul de învățăcei așezați pe linoleumul gri. Câțiva cochetează cu dansul contemporan, dar nimeni nu e profesionit. Suntem oameni de birou – avocați, profesori, psihologi, graficieni, project manageri…

Fiecare își spune numele, vârsta și meseria. Ziya ia notițe, după care, la final, se uită îi ochii fiecăruia și îi spune pe nume. Îi scapă doar vreo trei nume… Din stânga lui, se aude o voce: „Lasă învârtitul, mai bine ne zici cum faci să reții numele!” Ziya izbucnește în râs. „E o chestie de exercițiu. Dar acum avem puțin timp. O să fie un workshop McDonald’s.”

Teoria e scurtă: atunci când ne învârtim, intrăm într-o altă lume, în care nu mai funcționează legile fizice cu care suntem obișnuiți. „E ca și cum ai merge pe Lună.” Când te învârți, nu percepi spațiul clar, vezi doar lumină și culori. „Trebuie să schimbi software-ul cu care lucrează creierul. Dacă nu, se sperie și te blochează. Adică te apucă amețeala și greața, trebuie să te oprești.”

Primul candidat la învârtire: o profesoară scundă, rotunjoară, cu rochie largă, albă, care se înfoaie când se rotește. Femeia se învârte încet, cu ochii închiși și brațele ridicate, de o parte și de arta a corpului. „Trebuie să vă gândiți că brațele sunt aripile care vă susțin. Încordați-le și îndreptați palmele în sus!” Femeia zâmbește, ca la auzul unei povești frumoase. Deschide ochii și încearcă să se învârtă mai repede; se clatină un pic. „Ușor – îi zice Ziya – creierul încă nu s-a obișnuit, revino la ritmul dinainte”. Cercurile sunt mari și egale, rochia stă înfoiată, nimeni nu șoptește. Învârtitul pare o joacă de copii.

„Bine. Acum uită-te în sus, ridică fruntea”. Aici e mai greu. Femeia se dezechilibrează și se oprește.

„Există un învârtit al corpului și unul al minții, care continuă după ce s-a oprit corpul. Așa cum apa continuă să se miște chiar dacă tu nu mai agiți sticla”, spune turcul, în timp ce plimbă în mână o sticlă de apă plată.

„La tablă” (adică în mijlocul sălii), e scos un alt cursant. Înalt și masiv, pare că transpiră doar la gândul de a se învârti până nu mai poate. Încep cătinele, balansându-se de pe un picior pe altul. Apoi se învârte în toată regula, cu mâinile în sus. Dar zâmbetul i-a pierit de pe figură. „Te concentrezi pe ce vezi, or tu nu trebuie să vezi nimic! Percepi doar niște culori. Ai încredere că ești unde trebuie.”, îi spune Ziya, care – cu nasul acvilin și părul ciufulit – pare ca un vultur care își încurajează puiul să zboare.

Bărbatul se rotește mai repede, după care se prăbușește la pământ. „Hei, project manager, ce-ai pățit?!”, îl tachinează Ziya.

Dansul dervișilor sau cum să te învârți ca un kebab

Dansatorii derviși se rotesc înspre stânga – partea inimii, ca să intre în comuniune cu iubirea divină. Pe Ziya nu-l interesează asta; el dansează și pentru musulmani, și pentru creștini, și cu privirea sus, și cu capul jos – lipit de pământ, ca la breakdance.

Dar ține cont de trei reguli:

1. Maximum de întindere. „Adică nu stai cocoșat, cu mâinile strânse, ci îndrepți spatele, alungești membrele.”

2. Minimum de stres. „Dacă folosești mai multă energie decât ai nevoie, obosești mai repede. Nu e nevoie să te opintești ca să ridici de jos o sticlă de 0,5L, nu?” (În timp ce spune asta, își încordează toți mușchii și ridică sticla de apă ca și cum ar fi un sac de cartofi.)

3. Maximum de oxigen. „Respirați din plin, că oxigenul e pe gratis. Mai ales când amețiți, e important să vă concentrați pe respirație.”

11009209_1156328684392655_4164250419300060775_n

Ajută să ai un corp atletic, dar și mai mult ajută imaginația. „S-ar putea să nu vă priască ideea de comuniune cu Dumnezeu. Mai bine gândiți-vă că sunteți un kebab care se rotește, dar nu-și pierde niciodată axul/țepușa.” Lumea izbucnește în râs. „Vă puteți gândi și la o bere rece!”, adaugă Ziya.

Gata cu vorbele, urmează o pauză scurtă, exerciții de stretching și, apoi, o oră și jumătate de învârtit. Pe muzică arăbească, pop și românească („Lume, lume, soro lumeee…”). 30 de oameni care se învârt încontinuu… nu vor mai rămâne 30 după primele cinci minute. Unii sunt lipiți de perete, alții întinși pe jos. Dar dansul continuă. „Importantă e călătoria! După ce vă reveniți, treceți la loc și vă învârtiți. Numai așa vă puteți depăși limitele!”

Foto: Dacebook WASP, Facebook Ziya Azazi

27
/09
/19

În deschiderea stagiunii simfonice 2019-2020  a Filarmonicii „George Enescu”, care va avea loc, joi și vineri, 3 și 4 octombrie 2019, de la ora 19.00, la Ateneul Român, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de maestrul Christian Badea, îl are invitat pe solistul Liviu Prunaru, concertmaistru al Orchestrei Regale Concergebouw.

26
/09
/19

Octombrie este una dintre lunile preferate ale iubitorilor de literatură, de film, de teatru și, de ce nu, de festivaluri. Iată ce ne atrage atenția în mod special dintre spectaculoasele evenimente ale lunii!

25
/09
/19

Ediția 2019 a Festivalului Internațional George Enescu - “…le rendez-vous de la planète musicale” - s-a încheiat în acordurile Simfoniei nr.1, de Ceaikovski, cu viziunea copleșitoare a Orchestrei Regale Concertgebow din Amsterdam. Melomanii au petrecut aproape 200 de ore imersați în muzică interpretată la cel mai înalt nivel internațional.

20
/09
/19

Soprana Olga Bezsmertna, solistă a Operei de Stat din Viena, va interpreta rolul Donnei Elvira în spectacolul Don Giovanni de Mozart, prezentat de Orchestra de Cameră din Basel, în data de 22 septembrie, la Ateneul Român. Soprana Miah Persson, anunțată anterior în distribuție și-a anulat deplasarea la București din cauza unor urgențe de familie.

19
/09
/19

Joi, 19 septembrie, începe la Sfântu Gheorghe (Covasna) Festivalul de Arte Contemporane pulzArt, un prilej foarte bun pentru cei care nu și-au făcut încă planuri pentru weekend să își facă spontan o bucurie. Frumusețea locului și a împrejurimilor este completată de pulzArt, un festival care oferă șansa iubitorilor de artă și frumos de a veni în contact cu ce mai e nou, care sunt formele de exprimare artistică la zi, care sunt tendințele în diferite domenii artistice și ce îndrăgește publicul de afară. 

17
/09
/19

Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului SoNoRo va avea loc în perioada 1-17 noiembrie 2019, în București, Sibiu și Cluj-Napoca. Anul acesta, Festivalul va purta numele DaDa și va fi dedicat puternicei energii creatoare a fenomenului dadaist, pornit la începutul secolului XX, în Zürich, de un grup de artiști europeni, organizat în jurul scriitorului de origine română, Tristan Tzara.

16
/09
/19

Dirijorul Emerit Mariss Janson a fost nevoit să își anuleze concertele alături de Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam în datele de 18 și 19 septembrie și pe 21 septembrie la București, din motive de sănătate. Orchestra este recunoscătoare dirijorului român Cristian Măcelaru, care a fost de acord să preia programul neschimbat în timp atât de scurt.

16
/09
/19

Pe scurt, în cifre, a doua treime a Festivalului Internațional „George Enescu” a însemnat 25 de spectacole, 68 de lucrări, apartinând unui număr de 38 de compozitori, de la contemporani, chiar patru prime audiții, la Beethoven, Rahmaninov, Wagner, Sostacovich, Britten, Richard Strauss, Poulenc, Grieg, Ravel, Brahms, Lutoslavki, Simanowski, Lipatti, Ligeti și, în fiecare zi, cel puțin o lucrare semnată George Enescu.