David Lodge: Umorul lingvistic este dificil de tradus / FILIT 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/david-lodge-umorul-lingvistic-este-dificil-de-tradus-filit-2014/

Scriitorul britanic David Lodge s-a întâlnit cu publicul din România miercuri seară, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT). David Lodge a vorbit şi despre traducerile cărţilor sale, spunând că el depinde foarte mult de traducătorii din ţările unde se publică volumele sale, întrucât nu cunoaşte limbile în care acestea apar.

Un articol de Petre Ivan|3 octombrie 2014

“Unul dintre motivele pentru care am venit în România, pentru că acum nu mai călăoresc atât de mult la conferinţe şi festivaluri unde se vorbesc mai multe limbi, deoarece reprezintă o dificultate pentru mine, este pentru că aici cărţile mele sunt foarte populare şi o întrebare interesantă este de ce este aşa şi sper să găsesc nişte răspunsuri cât stau aici”, a spus scriitorul britanic.

“Dacă punem problema traducerii (…), aceasta este o artă. Eu depind foarte mult de traducătorii mei, eu sunt monolingv şi nu sunt în stare să apreciez valoarea altei limbi. Pot să citesc în franceză şi pot să fac aprecieri sumare despre o traducere în franceză, dar alte limbi chiar nu cunosc. Trebuie să am încredere în traducătorii mei. Cred că umorul este, în parte, cultural, dar umorul lingvistic este, în mod special, dificil de tradus. Multe dintre titlurile cărţilor mele sunt jocuri de cuvinte în limba engleză şi sunt foarte dificil de tradus. Unul dintre ele este romanul «Deaf Sentence» (tradus în limba română «Mort de surd», n.r.), care se referă la sentinţă capitală, şi chiar şi vorbitorii de limba engleză cu un auz bun pot să facă o confuzie între cuvântul deaf (surd, n.r) şi death (moarte, n.r.). Deci, umorul lingvistic este foarte dificil, dacă implică jocuri de cuvinte. Acest roman este plin de greşeli de auz, personajul principal creează jocuri de cuvinte neintenţionate, cum este acest «deaf sentence», pentru că nu aude cuvintele corect, iar traducătorii mei, din câte ştiu eu, au fost foarte inspiraţi în a găsi echivalente în cealaltă limbă. La fel, cred că traducerea în limba română este foarte bine făcută, la fel ca traducerea în franceză”, mai spus scriitorul.

Totodată, David Lodge a spus că într-un roman nu contează numai stilul sau limba, ci şi povestea, asfel încât se poate trece peste “barierele limbilor”, “povestea fiind universală”, notează Mediafax.

Scriitorul britanic a mai spus că “romanele sunt un amestec din experienţă personală, imaginaţie, fantezie, invenţie, iar romancierul însuşi, uneori, nu poate să facădavid lodge diferenţa între acestea, uitându-se în urmă. Cred că atunci când cititorii identifică într-o carte un detaliu care ar putea fi autobiografic, cel puţin în romanele mele, nu este aşa, este ceva ce-am inventat sau invers. În cazul romanului «Mort de surd», am recunoscut într-o postfaţă că surzenia personajului principal şi personalitatea tatălui său erau detalii autobiografice. N-are rost să neg asta. Dar sunt unele lucruri despre Desmond (personajul principal al romanului, n.r.) care nu ţin de mine deloc. Cei mai mulţi romancieri ar avea aceeaşi părere”, a mai spus David Lodge.

Întrebat dacă renunţă la aparatul auditiv atunci când scrie, la fel ca personajul din romanul său, acesta a declarat: “Găsesc amplificarea de la tastele computerului iritantă. Cred că unul dintre puţinele avantaje ale surzeniei este că poţi să te decuplezi”.

“Dacă trebuie să fii surd, aceasta este cea mai bună perioadă”, a mai spus scriitorul, făcând referire la tehnologia din vieţile oamenilor.

De asemenea, acesta a spus că, atunci când unul dintre partenerii dintr-un cuplu este surd, se creează o “sursă constantă de tensiune domestică”.

“Oamenii care surzesc tind să nege acest lucru şi continuă să nege pentru mai mult timp. Rudele lor le dau una dintre cărţile mele ca să-i încurajeze. De multe ori cred că romanele nu fac mare lucru, mare bine, dar cred că acesta a făcut’, a completat David Lodge, care a explicat totodată că romanul “Mort de surd” i-a adus popularitate în ţara sa natală.

Scriitorul a mai spus că deficienţa de auz este comică, spre deosebire de orbire, care este tragică. “Surzii din romane sunt comici. E un fel de comedie crudă”, a completat acesta.

David Lodge – Cărţile şi filmul

În ceea ce priveşte adaptarea cărţilor în filme, scriitorul britanic a spus că i se pare “fascinantă”. “Mi se pare fascinant ca romanele mele să fie adaptate. Ca profesor, am văzut filmul, adeseori, ca o modalitate de analiză a formei narative şi mi s-a părut un exerciţiu bun ca studenţii să citească cartea, să vadă filmul şi să vadă diferenţele dintre ele. Sunt două opere diferite. Este un lucru care îţi poate da satisfacţie dacă îl faci tu însuţi sau dacă îl vezi bine făcut de altcineva. Să vezi o adaptare a romanului tău, pentru că i se dă o altă viaţă, cu un nou public. Ceea ce rezultă este că o idee prinde o viaţă nouă. O simplă replică dintr-un roman poate să capete viaţă şi sens dacă este interpretată de un actor bun”, a spus David Lodge.

“Cred că adaptarea e un act de interpretare, de critică literară, pentru că începi să vezi ce este vital acolo. E o chestiune de a tăia tot timpul şi să te concentrezi la ce este esenţial”, a completat scriitorul.David Lodge

David Lodge a mai declarat că, deşi s-a spus că romanul va muri odată cu apariţia televiziunii şi a filmelor, acestea se “hrănesc” din cărţi, pentru că de acolo îşi iau material informativ. “Trăim într-o perioadă de schimbări accelerate între literatură şi alte medii. Nimeni nu ştie, de fapt, ce-o să fie în viitor. (…) Fascinaţia romanului este că îţi dă iluzia de a şti cum arată conştiinţa altor oameni, ceea ce în realitate nu putem şti niciodată. Asta cred eu că este o educaţie pentru viaţă”, a mai spus David Lodge.

La evenimentul de miercuri seară, David Lodge a citit fragmente în limba engleză din romanul “Mort de surd”, iar actorul Ionuţ Cornilă a citit textele în limba română.

David Lodg, scurtă biografie

David Lodge (născut în 1935) este romancier, dramaturg şi scenarist. Lodge a avut parte de o formare academică la Colegiul Universitar din Londra, ulterior obţinând un master şi un doctorat în teoria literaturii. A urmat o carieră universitară la Universitatea din Birmingham, între 1960-1987, după care s-a dedicat în totalitate vocaţiei de scriitor, care avea să îi aducă notorietatea. La succesul literar internaţional al lui David Lodge a avut un rol hotărâtor trilogia campusului universitar, care i-a adus două nominalizări la Booker Prize: “Schimb de dame” (1975), “Ce mică-i lumea!” (1984; Polirom, 2002, 2003, 2011) şi “Meserie!” (1988), potrivit site-ului www.filit-iasi.ro.

O altă temă majoră a lucrărilor lui Lodge este romano-catolicismul, abordată încă de la primul său roman, “The Picturegoers” (1960), inspirat din copilăria autorului. Autorul britanic este cunoscut şi pentru lucrările sale de critică şi teorie literară, în care abordează în principal romanele de factură britanică şi americană.

Alte titluri semnate de Lodge şi traduse în limba română sunt “Gânduri ascunse” (2001), “Terapia” (1995), “Muzeul Britanic s-a dărâmat!” (1965), “Veşti din Paradis” (1991), “Răcane, nu ţi-e bine!” (1962), “Cât să-ntindem coarda?” (1980), “Afară din adăpost” (1970), “Autorul, la rampă!” (2004), “Crudul adevăr” (1999), “Mort de surd” (2008) şi “Bărbatul făcut din bucăţi” (2011).

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care se desfăşoară de miercuri până duminică, este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT reuneşte peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.

Foto: David Lodge – FILIT

30
/11
/17

La 99 de ani de la Marea Unire, vă propunem să ne întoarcem în timp, în acele zile ale lui 1918, când primul Război Mondial se sfârșea, așa cum le-a consemnat cea mai importantă femeie din istoria României – regina Maria, regina României Mari.

29
/11
/17

Astăzi, de la ora 17:00, la Colegiul Noua Europă (Bucureşti, Str. Plantelor, nr. 21) va avea loc o dezbatere pe marginea volumului semnat de istoricul religiilor Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură, apărut în ediţie ilustrată, în seria de autor pe care editura Polirom i-a consacrat-o. Evenimentul va fi moderat de Andrei Pleşu. Intrarea este liberă.

27
/11
/17

Romanul „Ruta subterană”, traducere din limba engleză și note de Justina Bandol, a fost publicat la Editura Humanitas Ficton, în anul 2017. Romanul a fost distins cu Premiul Pulitzer în acest an.

23
/11
/17

Sâmbătă, 25 noiembrie, de la orele 13.30, Editura Humanitas lansează, în cadrul Gaudeamus 2017, romanul „Ruta Subterană”, de Colson Whitehead, distins cu Premiul Pulitzer 2017. La evenimentul găzduit de standul editurii vor participa Radu Paraschivescu, Cristian Pătrășconiu și Denisa Comănescu. Nu ratați, așadar, una dintre cele mai de succes cărți ale anului, din care am extras aici câteva fragmente.

22
/11
/17

Târgul de Carte Gaudeamus 2017 se află în plină desfășurare la Pavilionul Central de la Romexpo, până duminică, 26 noiembrie. Din sutele de cărți expuse – și unele reduse – am ales zece pe care merită să le luați acasă. Într-un peisaj editorial mai degrabă sărac, zece volume care vă vor face iarna mai frumoasă…

22
/11
/17

Cartea „Sub semnul lui Dylan” (traducere din limba spaniolă și note de Adina-Ioana T. Vladu) a fost publicată la Editura Allfa, în colecția „Pe Strada Ficțiunii”, în anul 2015.

22
/11
/17

Peste 1000 de titluri, 80 de cărți-eveniment, aproape 30 de lansări de carte și audiobook, sesiuni de autografe, întâlniri cu scriitori, istorici, editori, traducători, critici literari, politologi, fotografi și jurnaliști celebri

21
/11
/17

Institutul Cultural Român și Centrul Național al Cărții, în colaborare cu Ambasada României în Statele Unite Mexicane, organizează a doua participare consecutivă cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara, Mexic (25 noiembrie – 3 decembrie). Anul acesta, literatura română va fi reprezentată de două voci proeminente ale prozei și poeziei: Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana.

17
/11
/17

SCRISORI CĂTRE CEI DIN CĂRȚI Pe urmele jurnalistei și spioanei americane Marguerite Harrison, pe când bolșevismul începea.

16
/11
/17

Cartea „Spionul care a ieșit din joc” (traducere din limba engleză de Michaela Tache) a fost publicată în acest an la Editura Rao (tot în 2017, romanul, publicat inițial în 1963, a fost ecranizat de BBC).

16
/11
/17

Grupul Librarium anunță deschiderea unei noi librării în București în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național I.L. Caragiale. Evenimentul de lansare va avea loc joi, 16 noiembrie, începând cu ora 18:00. Vor fi prezenti la eveniment Ion Caramitru, directorul Teatrului Național, scriitorii Marius Chivu și Alex Tocilescu și Laura Câlțea, blogger cultural.

12
/11
/17

Scriitorul Bogdan Suceavă se va întâlni în perioada 17-23 noiembrie cu cititorii din Bucureşti şi Cluj, cu prilejul apariţiei celui mai nou volum, „Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute”, publicat recent la Editura Polirom, disponibil şi în format electronic.

07
/11
/17

Premiul Goncourt, cel mai prestigios trofeu din literatura francofonă, a fost decernat luni scriitorului Eric Vuillard pentru romanul "L'ordre du jour". Tot luni a fost atribuit și premiul Renaudot, care a revenit în acest an scriitorului Olivier Guez pentru volumul "La disparition de Josef Mengele".

Pagina 38 din 108« Prima...102030...3637383940...506070...Ultima »