De ce a închis Facebook contul Corectura Ro?
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ce-a-inchis-facebook-contul-corectura-ro/

INTERVIU Facebook a închis contul Corectura Ro, după ce a primit reclamaţii că prin intermediul acestuia sunt hărţuiţi alţi membri ai reţelei de socializare. Evelin Ceciu, jurnalist cu 20 de ani de experienţă şi administratorul contului Corectura Ro, crede că argumentele aduse de Facebook sunt discutabile.

Un articol de Adina Scorţescu|21 iunie 2013

INTERVIU Contul Corectura Ro de pe Facebook (FB) a fost desființat sâmbătă, 15 iunie 2013, de către administratorii rețelei de socializare, după trei ani de activitate. Motivele au fost hărțuirea altor membri FB, respectiv folosirea unei false identități. Evelin Ceciu, jurnalist cu 20 de ani de experienţă şi administratorul acestui cont, crede că argumentele aduse de Facebook sunt discutabile.

Contul de Facebook deţinut de Corectura Ro semnala greşelile gramaticale care apăreau zilnic pe cele mai mari site-uri româneşti. „După «folosirea unei false identități», al doilea motiv care a dus la desființarea contului FB Corectura Ro a fost, chipurile, hărțuirea. Cei care nu cunosc şi nu respectă limba română, şi mai şi lucrează în presă, da, se simţeau hărţuiţi de Corectura Ro!“, spune Evelin Ceciu, într-un editorial publicat pe www.corectura.ro.

Conceptul, care fusese îndrăgit de mii de tineri români, consta în prezentarea într-o manieră umoristică, lejeră, a gafelor apărute în presă – greșeli gramaticale, dar și de abordare a diverselor situații descrise de jurnaliști.

Adina Scorţescu: Cum te-a informat Facebook că ţi-a desfiinţat contul?

Evelin Ceciu (foto): A fost simplitatea de pe lume. Într-o seară ca oricare alta din câte au fost în ultimii aproape patru ani de rutină pe Facebook, la logare am primit mesajul că mi s-a dezactivat contul. Sec! Am fost îndrumat, printr-un link, către pagina care prezenta politica reţelei de socializare, în fapt setul de reguli ce trebuie respectate de către toţi membrii Facebook.

Care a fost primul gest pe care l-ai făcut, după constatarea că nu mai ai un lucru familiar ţie?

Ce-i drept, cred că m-am simţit exact ca Viorel Ilişoi, după ce hoţii l-au lăsat fără bicicleta pe care o îndrăgea atât de mult. Excepţionalul ziarist de reportaj Viorel Ilişoi a avut generaţii de biciclete pe care le-a numit Leta (Leta1, Leta2…). Leta i-a fost şi sursă de inspiraţie, şi mijloc de locomoţie, fiind implicată până în… ghidon în activitatea publicistică a maestrului. O mostră în acest sens, aici.

În ceea ce mă priveşte, nu sunt un fan al comunicatelor de presă, dar cred că, fără să-mi dau seama, tocmai redactam unul.

De pe Șoseaua Constanța – „Mnagalia“ a pornit ideea Corectura.ro

Cum au reacţionat prietenii de pe Facebook (am înţeles că aveai câteva mii) şi prietenii din viaţa de zi cu zi?

Cei mai mulţi m-au sunat sau mi-au scris pe e-mail, încurajându-mă să nu mă dau bătut şi să desfăşor în continuare această activitate. Mă refer la cei de pe Facebook.

Cei mai activi au fost colegii mei din grupul Corectura, de pe Yahoo (peste 100 de entuziaşti) şi cei de la scoala_de_media (peste 300 de persoane), însă am fost mişcat şi de gestul unor oameni pe care nu-i considerasem, până atunci, drept apropiaţi mie, darmite să fie capabili de un gest în favoarea mea! Unul dintre ei a fost Călin Hera, pe care-l cunoscusem de mai bine de zece ani, de pe vremea când paşii ne purtau prin aceleaşi hale în redacţia Evenimentului zilei.

În prezent, Călin predă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Opinia cu pricina, aici. În lumea reală, ce-i drept, nu mă pot lăuda cu prea mulţi prieteni, eu fiind, probabil, catalogat drept… ciufut (în sensul de om cu toane, prost dispus, însă vă asigur că este o explicaţie uşurică pentru nedorita greutate a acestui cuvânt).

Fac multe gesturi frumoase, însă nu ţin morţiş să mă pun bine cu oamenii sau să nu-mi supăr prietenii. În rest, aşa cum am pretenţii de la mine, aşa am şi de la ei. Cu o condiţie: să fie fără încrâncenare.

Uite, chiar acum, când vorbim, tocmai am accesat linkul care duce la materialul despre mine de pe blogul lui Călin, să ţi-l prezint. Ştii ce scrie sub o fotografie? Panou… pulicitar 🙂

Ce înseamnă, de fapt, Corectura.ro. Concret, se câştigă bine din aşa ceva?

Corectura.ro nu este, din fericire, doar ceea ce se vede pe Facebook. Discutăm chiar despre SC Corectura.ro SRL, care se ocupă cu editarea textelor şi cu traduceri. Ei bine, din activitatea pe Facebook nu câştigăm nimic, poate doar ca imagine. Din traduceri însă am câştiga atât cât să trăim decent, eu şi cei aproape 100 de colaboratori ai mei. Problema este actuala conjunctură financiară, cu blocaje extreme.

Avem foarte mulţi bani de încasat. În permanenţă amân primirea banilor care mi se cuvin, pentru a-mi plăti, în primul rând, traducătorii. Şi asta, în condiţiile în care banii de la beneficiar pot veni după şase sau chiar după nouă luni… Oricum, economii personale nu pot să am, toţi banii sunt în acest circuit de creditare a beneficiarilor.

Totuşi, presupun că sunt sute de firme care se ocupă de traduceri, plus traducătorii independenţi, care pot fi cu miile. Ce argument foloseşti pentru ca un client să aleagă serviciile Corectura.ro?

Ai atins un subiect sensibil pentru orice activitate, nu numai pentru cea de la Corectura.ro. Ingredientul de succes, care nu poate fi folosit de către lumea care aşteaptă cu înfrigurare weekendul, pentru a o zbughi la mall, este… disponibilitatea.

Corectura.ro n-are mamă, n-are tată: nici CTP n-a fost ocolit

Asta înseamnă că putem prelua non-stop comenzi şi că avem un chef de muncă uriaş. Cine nu gândeşte la fel, cine nu este pasionat de ceea ce face nu are cum să ne fie coleg la Corectura.ro, corector sau traducător. Chiar acum suntem la start cu un alt proiect, „România non-stop“, exact pe această idee. Este vorba despre o platformă on-line destinată serviciilor.

Mai ai planuri cu Facebook?

Problema generată de Facebook a fost rezolvată repede: mi-am deschis imediat un cont de persoană fizică, iar pe wall postez linkurile către corectura.ro, site-ul nostru pe care se cam aşternuse praful… încă reglăm şuruburile pe la el. Pentru mine, Facebook va dispărea când va dispărea pentru toţi, dacă va dispărea. Este forma de marketing a zilelor noastre.

După accidentul de schi al lui Șerban Huidu, victime colaterale au fost jurnaliștii care au făcut gafă după gafă scriind despre eveniment

O carte, cel mai probabil deloc „plicitisoare“, pentru că te vor amuza greșelile



15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).