„De ce eu?“ Anchetă asupra procuror mai presus de orice bănuială
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ce-eu-ancheta-asupra-procuror-mai-presus-de-orice-banuiala/

CRONICĂ DE FILM Primul lucru care atrage atenţia la „De ce eu?”, al treilea lungmetraj de ficţiune al lui Tudor Giurgiu, este tentativa de apropiere – ca intenţie narativă, execuţie regizorală şi chiar temă muzicală – cu o serie de filme politice italiene din anii `60-`70.

Un articol de Ionuţ Mareş|23 Februarie 2015

Filme realizate, de pe poziții de stânga, de cineaști precum Francesco Rosi, Elio Petri (autorul capodoperei „Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice bănuială”) sau Damiano Damiani (aspect remarcat și de criticul Dana Duma în cronica din revista FILM).

Este o tradiție cinematografică asumată de Tudor Giurgiu, mai puțin gusturile ideologice ale regizorilor menționați. Înclinații care nu i-au oprit totuși pe celebrii cineaști italieni să livreze câteva filme de impact ce au contribuit, de pe pozițiile demascării acide a unui sistem statal viciat și cu mijloacele modeste ale artei cinematografice, la însănătoșirea (limitată a) democrației.

„De ce eu?” nu cred că are premisele de a determina o schimbare asemănătoare. În primul rând, influența unui film asupra opiniei publice este minimă în România, o țară fără săli de cinema și cu dezinteres față de filmele non-hollywoodiene și unde nici măcar mass-media nu mai are forța de a mișca lucrurile.

Și asta în pofida eforturilor de promovare din partea echipei filmului – care au constat inclusiv în prezentarea în câteva mari orașe a unei variante nefinisate în campania electorală pentru prezidențiale de la sfârștul anului trecut și care, după recenta prezentare a lungmetrajului în secțiunea Panorama la Berlin, continuă cu mai multe proiecții de gală și turnee în țară, plus lansarea obișnuită în săli.

Apoi, deși este inedit în peisajul românesc și se detașează, superior, de filmele de presupusă satiră politică doldora de clișee și în tușe extrem de apăsate cu care unii (pseudo)regizori români au alungat publicul din cinematografe în ultimul sfert de secol, „De ce eu?” nu are sclipirea care să-l facă zguduitor. Și nu (doar) din vina unui final parțial ratat, care atenuează șocul unei scene precedente și, din cauza tonului ironic și a notei satirice, este în dezacord cu reținerea arătată în această direcție până atunci.

Tudor Giurgiu este un bun meseriaș. Stăpânește toate mijloacele necesare pentru a ține în frâu și a face coerentă o poveste alambicată, cu multe personaje și dedesubturi, construită pe scheletul mediatizatului caz al tânărului procuror Cristian Panait din București, care s-a sinucis în 2002, în contextul unei investigații asupra procurorului Alexandru Lele din Oradea și a presiunilor ierarhice și politice asupra sa.

Giurgiu alege, inspirat, un actor necunoscut (Emilian Oprea, de la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila) pentru dificilul rol al lui Cristian. Filmul câștigă astfel un plus de autenticitate, de prospețime, mai ales că Emilian Oprea interpretează credibil rolul protagonistului idealist „singur împotriva tuturor” (marcă atât de specifică „thrillerului politic” de la care se revendică „De ce eu?”). Nu este, totuși, un personaj fără pată, pentru că Giurgiu și coscenarista sa Loredana Novak au grijă să-l facă vulnerabil, mai ales în viața personală (latură unde intervine cel mai mult ficțiunea).

Cu excepția câtorva cadre din spectaculosul pregeneric, camera de filmat este numai lângă Cristian, urmărindu-i interacțiunile cu restul personajelor și transformarea de la un procuror promițător la victima distrusă de un sistem corupt, cinic, mafiot, controlat de serviciile secrete și de politicieni aflați sub influența acestora. Anul 2002 este menționat încă de la început, iar Giurgiu are grijă ca trimiterile spre oficiali ai vremii să fie evidente (apar, cu nume schimbate, premierul Adrian Năstase, ministrul Justiției, Rodica Stănoiu, procurorul Alexandru Lele, printre alții). Este reconstituită fidel chiar o celebră percheziție făcută de Cristian la domiciliul procurorului arădean, filmată de un jurnalist local.

Giurgiu își poartă protagonistul prin culoare lungi, neluminate, neliniștitoare, în clădiri impunătoare, reci, și în birouri kafkiene, pentru a sugera strivirea sa de către un sistem intimidant și impunisabil, ai cărui reprezentanți (jucați de Mihai Constantin, Dan Condurache, Virgil Ogășanu) sunt lipsiți de scrupule. Eclerajul are pe alocuri note expresioniste, directorul de imagine Marius Panduru optând pentru culori estompate, imagini întunecate, un cenușiu generalizat. Nu lipsesc nici cadrele care sugerează supravegherea lui Cristian, dar și posibila sa paranoia, pe măsură ce tentativa de a se opune sistemului capătă contur.

Totuși, renunțarea la unele simboluri uzate (cel al păsărilor apărând de mai multe ori), la redundanța produsă de unele dialoguri (în relația lui Cristian cu iubita sa, dar și într-o scenă în care tânărul procuror îi adresează superiorului său întrebarea ce dă titlul filmului) și la înfloriturile stilistice (într-un cadru cu rol revelator, chipul „eroului” arată ca un craniu, anticipându-se astfel finalul tragic) ar fi fost un câștig. La fel ca un mai fin reglaj al laturei romanțioase a poveștii, care deturnează pe alocuri atenția de la centrul de interes al filmului, diluându-i impactul.

Produs de Libra Film Productions și distribuit de RO Image 2000 în colaborare cu Trasilvania Film, „De ce eu?” va intra în cinematografe din 27 februarie.

INFO

De ce eu? (România, 2015)

Regia: Tudor Giurgiu

Cu: Emilian Oprea, Mihai Constantin, Olga Delia Mateescu, Sore Mihalache, Andreea Vasile, George Remeș, Andi Vasluianu, Dan Condurache, Virgil Ogășanu

Rating: ●●●○○

Foto „De ce eu“: captură film

17
/02
/19

CRONICĂ DE FILM În „Marele Dictator” (1940), Chaplin îl parodia pe Hitler. Scena jocului macabru cu globul pământesc folosit ca balon a devenit cult. Un portret sarcastic al unui om diabolic care influenţează întreaga lume face şi regizorul Adam McKay în „Vice”, o satiră la adresa fostului vicepreşedinte american Dick Cheney.

12
/02
/19

Franco Zeffirelli alături de Robert Powell pe platourile de filmare la Iisus din Nazareth (1976). Regizorul şi producătorul de film, teatru şi operă Franco Zeffirelli împlinește, astăzi, 96 de ani.

12
/02
/19

Filmat în haoticele cartiere din Liban, CAPERNAUM prezintă povestea inspirațională a unui băiețel care se luptă să supraviețuiască sorții copleșitoare. Filmul, care a luat Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Cannes din mai 2018 (unde s-a bucurat de 15 minute de ovații în picioare), este acum considerat unul dintre concurenții principali în cursa pentru premiul Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină. Capernaum intră din 8 martie (2019) în cinematografele din România.

10
/02
/19

„Când am început jucam la amatori, îl imitam pe Beligan. Doar când am dat examen la Institut, mi s-a spus «mă, tu îl imiți pe Beligan!». Și atunci mi-am dat seama și am căutat să scap de chestia asta.” , spune Victor Rebengiuc, actorul care a împlinit, astăzi, 86 de ani.

10
/02
/19

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră mondială în secțiunea Forum a Festivalului de la Berlin, „Monștri.”, debutul în regia de lungmetraj al lui Marius Olteanu, este un film care tratează cu delicatețe un moment de cumpănă din relația unui cuplu din București, interpretat de Judith State și Cristian Popa.

10
/02
/19

"Învigătorul uită că se află într-o cursă, lui îi place doar să alerge." - Joe Pesci, "A funny guy", Joe Pesci, laureat al premiilor Oscar, comediant şi interpret al unor personaje extrem de volatile, într-o varietate de genuri cinematografice, născut, la Newark, New Jersey a împlinit, ieri, 76 de ani.

09
/02
/19

Actorul britanic Albert Finney, nominalizat de cinci ori la premiul Oscar şi cunoscut pentru apariţiile sale în filmele "Tom Jones", "The Dresser", "Murder on the Orient Express" şi "Erin Brockovich", a murit la vârsta de 82 de ani. Finney a combinat filmul, apariţiile TV şi scena, de-a lungul unei cariere remarcabile de şase decenii.

08
/02
/19

INTERVIU „Monștri.”, debutul regizorului Marius Olteanu, este singurul film românesc din selecția din acest an a Festivalului de la Berlin, unde a fost inclus în secțiunea Forum. Un film cu o „poveste de dragoste atipică”, așa cum o numește Marius Olteanu, care vorbește pe larg despre realizarea acestui lungmetraj ambițios.

07
/02
/19

Mâine (joi), începe, la Berlinale Palast, Festivalului de Film de la Berlin.Eevenimentul va fi deschis de actriţa Juliette Binoche, preşedinta juriului internaţional de anul acesta, Monika Grütters, ministrul german al Culturii, Michael Müller, primarul Berlinului si Dieter Kosslick, directorului Berlinalei. Cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin va avea loc în perioada 7 - 17 februarie.

05
/02
/19

Ro Image 2000 împreună cu Idea Film Distribution anunță premiera în cinematografe a filmului semnat de Gabi Virginia Șarga și Cătălin Rotaru. Inspirat de scandalul media care a cutremurat sistemul medical din România acum trei ani, SĂ NU UCIZI reprezintă debutul în lungmetraj al celor doi regizori și va putea fi văzut în cinematografe din 1 martie.

Page 1 of 22812345...102030...Last »