„De ce eu?“ Anchetă asupra procuror mai presus de orice bănuială
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ce-eu-ancheta-asupra-procuror-mai-presus-de-orice-banuiala/

CRONICĂ DE FILM Primul lucru care atrage atenţia la „De ce eu?”, al treilea lungmetraj de ficţiune al lui Tudor Giurgiu, este tentativa de apropiere – ca intenţie narativă, execuţie regizorală şi chiar temă muzicală – cu o serie de filme politice italiene din anii `60-`70.

Un articol de Ionuţ Mareş|23 Februarie 2015

Filme realizate, de pe poziții de stânga, de cineaști precum Francesco Rosi, Elio Petri (autorul capodoperei „Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice bănuială”) sau Damiano Damiani (aspect remarcat și de criticul Dana Duma în cronica din revista FILM).

Este o tradiție cinematografică asumată de Tudor Giurgiu, mai puțin gusturile ideologice ale regizorilor menționați. Înclinații care nu i-au oprit totuși pe celebrii cineaști italieni să livreze câteva filme de impact ce au contribuit, de pe pozițiile demascării acide a unui sistem statal viciat și cu mijloacele modeste ale artei cinematografice, la însănătoșirea (limitată a) democrației.

„De ce eu?” nu cred că are premisele de a determina o schimbare asemănătoare. În primul rând, influența unui film asupra opiniei publice este minimă în România, o țară fără săli de cinema și cu dezinteres față de filmele non-hollywoodiene și unde nici măcar mass-media nu mai are forța de a mișca lucrurile.

Și asta în pofida eforturilor de promovare din partea echipei filmului – care au constat inclusiv în prezentarea în câteva mari orașe a unei variante nefinisate în campania electorală pentru prezidențiale de la sfârștul anului trecut și care, după recenta prezentare a lungmetrajului în secțiunea Panorama la Berlin, continuă cu mai multe proiecții de gală și turnee în țară, plus lansarea obișnuită în săli.

Apoi, deși este inedit în peisajul românesc și se detașează, superior, de filmele de presupusă satiră politică doldora de clișee și în tușe extrem de apăsate cu care unii (pseudo)regizori români au alungat publicul din cinematografe în ultimul sfert de secol, „De ce eu?” nu are sclipirea care să-l facă zguduitor. Și nu (doar) din vina unui final parțial ratat, care atenuează șocul unei scene precedente și, din cauza tonului ironic și a notei satirice, este în dezacord cu reținerea arătată în această direcție până atunci.

Tudor Giurgiu este un bun meseriaș. Stăpânește toate mijloacele necesare pentru a ține în frâu și a face coerentă o poveste alambicată, cu multe personaje și dedesubturi, construită pe scheletul mediatizatului caz al tânărului procuror Cristian Panait din București, care s-a sinucis în 2002, în contextul unei investigații asupra procurorului Alexandru Lele din Oradea și a presiunilor ierarhice și politice asupra sa.

Giurgiu alege, inspirat, un actor necunoscut (Emilian Oprea, de la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila) pentru dificilul rol al lui Cristian. Filmul câștigă astfel un plus de autenticitate, de prospețime, mai ales că Emilian Oprea interpretează credibil rolul protagonistului idealist „singur împotriva tuturor” (marcă atât de specifică „thrillerului politic” de la care se revendică „De ce eu?”). Nu este, totuși, un personaj fără pată, pentru că Giurgiu și coscenarista sa Loredana Novak au grijă să-l facă vulnerabil, mai ales în viața personală (latură unde intervine cel mai mult ficțiunea).

Cu excepția câtorva cadre din spectaculosul pregeneric, camera de filmat este numai lângă Cristian, urmărindu-i interacțiunile cu restul personajelor și transformarea de la un procuror promițător la victima distrusă de un sistem corupt, cinic, mafiot, controlat de serviciile secrete și de politicieni aflați sub influența acestora. Anul 2002 este menționat încă de la început, iar Giurgiu are grijă ca trimiterile spre oficiali ai vremii să fie evidente (apar, cu nume schimbate, premierul Adrian Năstase, ministrul Justiției, Rodica Stănoiu, procurorul Alexandru Lele, printre alții). Este reconstituită fidel chiar o celebră percheziție făcută de Cristian la domiciliul procurorului arădean, filmată de un jurnalist local.

Giurgiu își poartă protagonistul prin culoare lungi, neluminate, neliniștitoare, în clădiri impunătoare, reci, și în birouri kafkiene, pentru a sugera strivirea sa de către un sistem intimidant și impunisabil, ai cărui reprezentanți (jucați de Mihai Constantin, Dan Condurache, Virgil Ogășanu) sunt lipsiți de scrupule. Eclerajul are pe alocuri note expresioniste, directorul de imagine Marius Panduru optând pentru culori estompate, imagini întunecate, un cenușiu generalizat. Nu lipsesc nici cadrele care sugerează supravegherea lui Cristian, dar și posibila sa paranoia, pe măsură ce tentativa de a se opune sistemului capătă contur.

Totuși, renunțarea la unele simboluri uzate (cel al păsărilor apărând de mai multe ori), la redundanța produsă de unele dialoguri (în relația lui Cristian cu iubita sa, dar și într-o scenă în care tânărul procuror îi adresează superiorului său întrebarea ce dă titlul filmului) și la înfloriturile stilistice (într-un cadru cu rol revelator, chipul „eroului” arată ca un craniu, anticipându-se astfel finalul tragic) ar fi fost un câștig. La fel ca un mai fin reglaj al laturei romanțioase a poveștii, care deturnează pe alocuri atenția de la centrul de interes al filmului, diluându-i impactul.

Produs de Libra Film Productions și distribuit de RO Image 2000 în colaborare cu Trasilvania Film, „De ce eu?” va intra în cinematografe din 27 februarie.

INFO

De ce eu? (România, 2015)

Regia: Tudor Giurgiu

Cu: Emilian Oprea, Mihai Constantin, Olga Delia Mateescu, Sore Mihalache, Andreea Vasile, George Remeș, Andi Vasluianu, Dan Condurache, Virgil Ogășanu

Rating: ●●●○○

Foto „De ce eu“: captură film

19
/08
/19

Lungmetrajul „Ivana cea Groaznică”, regizat de Ivana Mladenović, a câștigat premiul special al juriului secțiunii Cineasti del Presente din cadrul Festivalului de Film de la Locarno, care s-a încheiat sâmbătă. Premio speciale della giuria CINÉ+ constă într-o campanie de promovare în valoare de 25.000 de franci elvețieni acordați de canalul francez de televiziune pentru lansarea filmului câștigător în cinematografele din Franța.

16
/08
/19

CRONICĂ DE FILM În cel mai nou film al său, „Once Upon in... Hollywood” (2019), Quentin Tarantino e interesat mai puţin să creeze suspans sau să ofere acţiune, şi mai mult să redea cu melancolie ceea ce se presupune a fi sfârşitul unei epoci în cinema-ul american - finalul anilor `60.

16
/08
/19

Din cele peste 1500 de producţii înscrise în cele trei secțiuni competiționale din cadrul Bucharest International Dance Film Festival 2019 au fost selectate 43 de scurtmetraje, din 18 țări de pe întreg mapamondul. Competiția internațională cu secțiunile  - Time Stand Witness, The Road not Taken și Acts of Rebellion -  cuprinde 30 de filme, din 15  țări. Bucharest International Dance Film Festival se va desfasura in perioada 4 - 8 septembrie 2019.

15
/08
/19

Sriitorul Vasile Ernu ("Născut în URSS", "Ultimii eretici ai Imperiului", (2009); "Bandiţii") a văzut aseară ultimul film scris, regizat şi jucat de Casey Affleck  și a scris despre el în această dimineață, pe pagina sa de facebook. Cinefilii care nu se tem de spoilere se pot bucura astfel de un text savuros. Din păcate, "Light of My Life" nu este încă disponibil în cinematografele din România.

15
/08
/19

Raoul Taburin este un geniu al bicicletelor. Poate depista orice defecțiune doar folosindu-și auzul. Puțini ar crede că Raoul ascunde un secret care îl bântuie și pe care a tot încercat să-l împărtășească: în ciuda experienței sale de mecanic, Raoul nu-și poate ține echilibrul pe două roți. SECRETUL LUI RAOUL TABURIN/ RAOUL TABURIN, o poveste fermecătoare despre biciclete și sindromul impostorului, imaginată de scenaristul filmului Amélie, va fi lansat în cinematografele din România pe 23 august.

14
/08
/19

Joi, 15 august, începând cu ora 19.00, are loc avanpremiera celei de-a patra ediții a DokStation Music Documentary Film Festival, la Fabrica Gastropub (Splaiul Unirii, 160). În Avanpremiera ediției a 4-a a DokStation, va fi proiectat, în premieră națională, filmul documentar Sting : A Free Man (2017, regia: Julie Veille), precedat de o selecție muzicală din discografia Sting și The Police. Intrare liberă.

13
/08
/19

Deja aclamat de critici și așteptat de cinefilii din lumea întreagă, cel de-al nouălea film al lui Quentin Tarantino, “Once Upon A Time In Hollywood” / “A fost odată la… Hollywood”, se lansează săptămâna aceasta în cinematografe. Cu o distribuție impresionantă, producția Sony Pictures va avea premiera pe marile ecrane din România vineri, 16 august 2019, și se anunță drept una dintre cele mai “fierbinți” lansări ale verii.

13
/08
/19

"Blondele sunt cele mai potrivite victime. Ele sunt asemeni zăpezii virgine în care ies la iveală urmele însângerate." - Alfred Hitchcock. Se împlinesc, astăzi, 120 de ani de la nașterea cineastului considerat „maestrul suspansului”. 

13
/08
/19

În luna august Happy Cinema București prezintă trei documentare din seria “Expoziții pe marele ecran”: din 16 august Van Gogh & Japan, din 23 august Young Picasso și din 30 august Goya: Visions of Flesh and Blood.

12
/08
/19

CRONICĂ DE CARTE Exponent al Generației `70 și probabil singurul în relații strânse cu Noul Cinema post-2000, regizorul Iosif Demian se destăinuie într-o necesară carte-interviu realizată de Laura Dumitrescu – „Iosif Demian. Note de autor”, recentă publicată, în ediție bilingvă (română și engleză), de iadasarecasa, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC).

10
/08
/19

Evenimentul FILME ÎN AER LIBER a început marți, 6 august, pe Faleza Cazino din Constanța, într-un nou sezon de cinema în aer liber, care va avea loc până pe 18 august. Anul acesta este programată o selecție specială, ce cuprinde unele dintre cele mai bune comedii, filme de aventuri și filme pentru copii și familie ale tuturor timpurilor.

Page 1 of 24312345...102030...Last »