De la Cecilia Cuțescu Stork la Alma Redlinger: 4 artiste celebre din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-la-cecilia-cutescu-stork-la-alma-redlinger-4-artiste-celebre-din-romania/

Dacă ne gândim la artiştii români celebri, mintea noastră este populată de picturi şi sculpturi, majoritatea semnate de bărbaţi. Dar care au fost femeile care şi-au dedicat viaţa artei? Iată poveştile a patru doamne remarcabile pentru arta românească.

Un articol de Arina Gheorghiță|5 Iulie 2019

O artistă cu adevărat monumentală a fost Cecilia Cuțescu Stork. O pionieră în toate privințele. În 1916 devine șefa catedrei de Arte Decorative din cadrul Academiei de Artă. România a devenit astfel prima țară din Europa care a permis accesul unei femei la catedră într-o universitate de stat.

Cecilia Cuțescu Stork

Frumoasă, educată, îndelung călătorită și căsătorită cu un sculptor pe care l-a eclipsat în multe privințe, Cecilia a avut în artă și în viață forța unui uragan. Nu numai că era o perfecționistă care lucra ca o posedată – să ne gândim că susținea fresce de 100 de metri pătrați – dar și ca manager cultural. Ea a fondat „Asociația Femeilor Pictore și Sculptore”, deschizând astfel porțile afirmării pentru zeci de talente feminine ale țării, mult marginalizate de critica sexistă. A fost o admiratoare a lui Brâncuși, pe care l-a apărat ca o leoaică atunci când s-a confruntat cu ingrații săi contemporani.

A fost președinte al sindicatului artelor, multiplu premiată internațional și onorată cu Meritul civil în Spania și Legiunea de onoare în Franța. O altă instituție născută în atelierul ei a fost „Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeii Române”, fondată în 1918. Insuficient cunoscută, Cecilia Stork, alături de generația ei, este abia acum recuperată treptat de prezent și pusă pe locul pe care îl merită în analele culturale ale țării.

Olga Greceanu

Un alt profil remarcabil a fost cel al Olgăi Greceanu. Un sprijin de nădejde al Ceciliei Stork în tot ce aceasta a întreprins, Olga a organizat în 1915, la Ateneul Român, prima expoziție de arte plastice exclusiv cu femei. E una din locatarele celebrei cule de la Măldărești, unde a locuit cu soțul său și a lucrat în frescă și mozaic. A pictat, a restaurat biserici, a tradus și a scris, pentru că era un talent uriaș și prolific.

A trăit 80 de ani, cu multă distincție și demnitate. Olga Greceanu a fost un personaj care, deși descindea din aristocrația poloneză, nu avea fasoane și se lansa entuziast în orice întreprindere menită să repună femeia în drepturi egale cu bărbații.

Milița Pătrașcu a fost o sculptoriță incredibilă a țării noastre și mare prietenă cu Brâncuși, care trăgea la casa ei la fiecare venire în țară. Casa asta în sine era un spectacol, fiind proiectată de Milița împreună cu Marcel Iancu. Brâncuși a lucrat aici în repetate rânduri și i-a lăsat Miliței ciocanul lui de sculptor. Dar nu doar prin prietenia cu Brâncuși a rămas Milița în istoria artei, ci și prin fertilul ei talent de portretistă iubită și solicitată.

Milița Pătrașcu

A portretizat-o între altele și pe Elvira Godeanu. Modernă și sintetică în stil, integrată în mișcarea europeană de avangardă, Milița a lăsat Bucureștiului celebra fântână Miorița, actualmente în pericol major de degradare, după ce vila sus menționată a fost deja distrusă.

Mai aproape de epoca noastră și recent dispărută, Alma Redlinger a fost un destin impecabil de artist. În lunga ei viață a traversat mai multe regimuri și a văzut România sub toate cârmuirile. Constanta vieții ei a fost că a excelat sub toate.

Alma Redlinger

Eleva celebrului Maxy la școala ctitorită de el în timpul războiului, Alma Redlinger a reușit ceva magnific: o sinteză perfectă între expresivul și zbuciumatul suflet evreiesc și blajina și luminoasa sensibilitate românească. O împletire ideală care a dat naștere unui stil năucitor, cu temelie solidă, dar și luminos și aerisit, în mod egal îndrăznet și rafinat.

Text de Arina Gheorghiță, lector la Fundația Calea Victoriei pentru cursurile Vreau să mă pricep la artă și Mari pictori români.

Frumoasă, educată, îndelung călătorită și căsătorită cu un sculptor pe care l-a eclipsat în multe privințe, Cecilia Cuțescu Stork a avut în artă și în viață forța unui uragan.

Foto sus: Lucrare de Cecilia Cuțescu Stork

 

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

Page 20 of 50« First...10...1819202122...304050...Last »