De la orașe pentru climă la orașe în pandemie. ReSoluții, apel de proiecte pentru Street Delivery 2020
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-la-orase-pentru-clima-la-orase-in-pandemie-resolutii-apel-de-proiecte-pentru-street-delivery-2020/

După 14 ani de prezenţă continuă în spaţiul public, anul acesta evenimentul-manifest Street Delivery nu va putea aduna mii de oameni pe stradă, ci va genera proiecte-insulă, răspândite în tot oraşul, sub umbrela unei teme comune: ReSoluţii, în weekendul 3-5 iulie.

Un articol de Liliana Matei|16 mai 2020

În toiul unei pandemii cum nu ne-a mai fost dat să trăim în istoria recentă, Street Delivery își provoacă publicul să găsească noi metode de recuperare a spațiului public. Evenimentul invită la povești din izolare și rezoluții de după, sub formă de jurnale, intervenții în orașe, exprimări artistice, campanii sociale și proiecte comunitare care să redefinească spațiile comune și să readucă la viață cartierele.

Acum trei luni anunțam tema Street Delivery 2020: Orașe pentru climă. Pe atunci, impactul orașelor asupra mediului era subiectul cel mai urgent, iar viziunea macro era necesară. Între timp, chiar dacă schimbările climatice sunt la fel de acute, pandemia ne-a împins să privim altfel vecinătatea și să redescoperim un peisaj micro pe care suntem nevoiți să-l regândim și să-l reconstruim pentru a face față noii realități.” (Dorothee Hasnas, OAR)

Așa că Street Delivery 2020 ia forma unui eveniment-puzzle, răspândit în tot orașul și recompus online. Comunitățile vor fi provocate să găsească soluții de conviețuire care să le facă viața în cartier mai bună, mai plăcută și mai pregătită pentru situații de criză. Acum, mai mult ca oricând, recuperarea spațiului public de către pietoni a devenit o necesitate.

Cu această ediție ne propunem să redeschidem cartierele pentru oameni păstrând distanța fizică, dar aducând comunitățile mai aproape. Le provocăm să lucreze împreună pentru a-și redefini vecinătatea. Gândim soluții de conviețuire care să facă viața în cartier mai bună, sustenabilă, mai pregătită pentru viitoare crize. Pentru că rezoluțiile personale din izolare pot deveni soluții la problemele comunității în care trăim. ReSoluții pentru oraș.” (Timea Honț, coordonatoare Street Delivery)

ReSoluții pentru orașele noastre: Apel de proiecte

Ca în fiecare an, Street Delivery deschide un apel de proiecte care să (re)împrietenească locuitorii cu cartierele lor, de această dată în mai multe locuri din oraș. Fie că vorbim de o proiecție de film într-o parcare, un atelier de tâmplărie în fața, spatele sau chiar scara blocului, o grădină comunitară reamenajată, o expoziție cu poze din izolare sau un mural care să coloreze plimbările în cartier.

Proiectele pot fi înscrise în următoarele categorii și pot fi propuse pentru un anumit loc sau pot fi un concept general care ulterior să fie poziționat în spațiu:

1. ACTIVARE URBANĂ

= proiecte urbane care pot îmbunătăți viața unei comunități în oraș.

2. CULTURĂ PARTICIPATIVĂ

= proiecte culturale, trăiri personale, amintiri și învățături din pandemie

3. INTERVENȚIE ARTISTICĂ

= proiecte artistice care readuc la viață spațiul public

4. APROPIERE COMUNITARĂ

= proiecte sociale care sprijină comunități și construiesc punți între oameni

5. MEMORIE COLECTIVĂ

= proiecte documentare care surprind impactul crizei și perioada de tranziție

Împreună cu sponsorii ediției, Street Delivery va sprijini financiar 10 proiecte cu câte 500 de euro. În funcție de anvergura acțiunilor, echipa organizatorică va ajuta proiectele cu idei, contacte și logistică. Majoritatea proiectelor vor putea fi urmărite online, într-un program special de transmisiuni live, pe parcursul întregului weekend.

Proiectele se pot înscrie aici.

Street Delivery este un eveniment-manifest pentru recuperarea spaţiului public, iniţiat în 2006 de Fundaţia Cărtureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România. În 2020, Street Delivery va avea loc în 10 orașe: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Baia Mare, Bacău, Craiova, Sibiu, Oradea, la Chișinău.

Manifestul ediției: street.delivery  Detalii, aici.

Identitate vizuală: Alina Bohoru

28
/05
/18

Strada Mătăsari este cunoscută în capitală ca fiind strada unde prostituatele ieșeau „la lucru” pe înserat. Ideea festivalului Femei pe Mătăsari, fondat de Iulian Văcărean, a fost să facă această stradă cunoscută pentru lucruri mult mai pozitive, să invite femei și bărbați, organizații, să-și prezinte ideile și să le dea oamenilor ceva creativ în schimbul unei imagini de „strada unde totul este pierdut”.

25
/05
/18

Artistul român Hamid-Nicola Katrib își va împărtăși una dintre viziunile sale asupra artei moderne într-un cadru urban, părăsit și uitat de timp, care va anima locația într-o viziune suprarealistă plină de emoții. Amprenta artistului, atent conturată în Big Bang - vernisajul pe care îl pregătește pentru data de 7 iunie 2018, se va reflecta în 11 tablouri suprarealiste pictate de acesta în ulei, însă vedeta serii va fi instalația denumită „The End”.

24
/05
/18

Pe durata Festivalului Internaţional de Film Transilvania (25 mai - 3 iunie), Ziarul Metropolis vă va ține la curent cu cele mai importante evenimente de la Cluj.

22
/05
/18

Între 20 și 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitația POINT, peste 30 de creatori și artiști români și internaționali au ținut workshopuri, conferințe, performance-uri.

18
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 630 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Cozia, construită pe vremea lui Mircea cel Bătrân, la îndemnul Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea „întru cele Dumnezeieşti”. La Mănăstirea Cozia a luat fiinţă prima şcoală de copişti şi caligrafi din Ţara Românească şi tot acolo a trăit şi primul imnograf român, Filotei, mare logofăt al Țării Românești.

17
/05
/18

Joi, 17 iunie, în ziua Înălțării Domnului, România va sărbători și Ziua Eroilor. Cu această ocazie, vor fi organizate 172 de evenimente-sincron în diferite comunități (sate, comune, orașe, consilii județene, școli, licee, muzee, biblioteci, universități, asociații culturale și sociale, teatre, mănăstiri) din România și din Republica Moldova, având ca scop omagierea eroilor veterani și a foștilor deținuți politici, care au contribuit prin sacrificiul lor la crearea și menținerea României pentru noi, cei de astăzi, și pentru generațiile următoare.

16
/05
/18

În seara de 19 mai, cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a evenimentului "Noaptea Muzeelor", publicul din întreaga ţară va avea posibilitatea de a vizita aproximativ 180 de muzee şi de a beneficia de pe urma unor activităţi culturale şi curatoriale propuse de peste 40 de prieteni ai muzeelor.

15
/05
/18

One Night Gallery, cea mai inovatoare galerie de artă vizuală din România, se extinde pentru cea de-a cincea ediție cu o expoziție intinerantă în care arta vine mai aproape de spectatori, într-o experienţă multisenzorială care foloseşte realitatea virtuală, realitatea augmentată și videomappingul. Pe data de 19 mai, Samsung aduce One Night Gallery la Teatrul Odeon, iar lucrările artistei Raluca Băraru vor transforma spațiul din Calea Victoriei 40, pentru o noapte, într-o scenă care se va remarca printr-un ludic noir, specific personajelor create de ea.

12
/05
/18

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO vă invită la vernisajul expoziției „Pictori comentaţi de Petre Oprea”, deschisă în perioadă 15 mai – 13 iunie la Muzeul Colecțiilor de Artă.

11
/05
/18

"După ce am fotografiat timp de doi ani distrugerea arhitecturală din epoca Ceaușescu, am decis să relatez fotografic viața de zi cu zi a oamenilor.", spunea, în urmă cu 5 ani, într-un reportaj BBC Andrei Pandele, fotograful (şi arhitectul) care a surprins, începând din 1970, România în vremea opresiunii comuniste.

08
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 115 ani de la moartea unuia dintre cei mai talentaţi, influenţi şi interesanţi artişti ai secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2015, tabloul său “Nafea Faa Ipoipo?" ("Când te vei căsători?"), realizat în anul 1892, devenea cea mai scumpă operă de artă din istorie, după ce era achiziționat pentru suma de 300 de milioane de dolari. Recordul lui Gauguin a rezistat doar un an și jumătate, până în noiembrie 2017, când “Salvator Mundi”, pictura atribuită lui Leonardo da Vinci, era cumpărată cu 450,3 milioane de dolari.