De la propaganda politică la baby boom
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-la-propaganda-politica-la-baby-boom/

Până pe 1 octombrie, în capitală, în primul muzeu privat din România, PostModernism Museum, poate fi văzută expoziţia “De la propaganda politică la baby boom”. Aceasta se opreşte la cinci creatori: Ary Murnu, Jules Perahim, Eugen Taru, Val Munteanu, Nell Cobar, urmărind cariera lor în pictură şi grafică, cu precădere în domeniul ilustraţiei de carte şi al caricaturii.

Un articol de Petre Ivan|28 august 2015

Expoziţia este prima dintr-un proiect de cercetare care analizează relaţia artiştilor români cu traversarea diferitelor ideologii politice, dar şi contextele sociale ale perioadelor istorice: interbelică 1918-1940, postbelică şi apoi comunistă 1946-1989, cu accent pe creaţiile de artă plastică destinate multiplicării prin tipărire, sau transpunerii lor în cinema şi TV.

Toţi cinci – Murnu, Perahim, Taru, Munteanu şi Cobar – au traversat o perioadă marcată de război, de succesiunea unor frământări politice opuse, ca ideologie (nazism, comunism), de profunde schimări sociale, care le-au influenţat nu numai alegerea subiectelor, dar şi stilul, mijloacele de comunicare.

Lucrări expuse conţin, de cele mai mult ori, un mesaj propagandistic sau educaţional.

De ce „baby boom”?,. Pentru că expoziţia acoperă o realitate a perioadei postbelice, împărţită în două etape, cronlogic vorbind, cea imediat următoare războiului, în care toate statele urmăreau creşterea numărului populaţiei, dorinţă împărtăşită de mai toţi mebrii comunităţilor, şi cea impusă prin decretul din 1969 privind natalitatea în România.

Creşterea numărului copiilor a stimulat producţia de carte pentu această vârstă şi, implicit, fantezia scriitorilor şi a ilustratorilor de carte.

Lucrările prezentate în expozţie au fost selectate din trei colecţii private străine, iubitorii acestor genuri cumpărând producţiile artiştilor români, dintre care unii au avut parte de recunoaştere europeană.

ary_murnu eugen_taru,_paravanul_de_aur nell_cobar,_ce_se_aude_cu_guvernul,_1947_bis val_munteanu,_garantua_&_pantagruel,_1989

Foto: baby boom, expoziţie – facebook

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.