De Ziua Limbii Române… Mihai Şora despre tatăl său și o fotografie veche de un secol
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ziua-limbii-romane-mihai-sora-despre-tatal-sau-si-o-fotografie-veche-de-un-secol/

Filozoful şi eseistul Mihai Şora (va împlini 103 ani în noiembrie!) despre tatăl său, Melentie Şora (1889-1956), preot ortodox, pe vremea când Banatul nu era România, pe când scriitorii de limbă română erau hăituiţi şi persecutaţi, iar cărţile lor erau arse la ordin.

Un articol de Petre Ivan|4 septembrie 2019

Mihai Șora: “Dați-mi voie să vi-i prezint pe Tata, Mama și, alături de dumneaei, sora mea mai mică, Maria. Fotografia a fost făcută în august 1919″ 

“Tatăl meu, Melentie Şora, român ortodox născut în anul 1889, în satul Feneriș din Bihor. Într-o zi, învățătorul satului i-a spus bunicului meu, Teodor: „Măi, Toadii, pruncu’ ista dă-l la școală!“. Iar bătrânul a ascultat sfatul învățătorului.

Melentie Şora

Tata a făcut liceul din Beiuș, singurul liceu în limba română din părțile acelea. A studiat teologia, dreptul și istoria la Budapesta, la Arad și la Cluj. A fost ales preot în satul Ianova din Banat, apoi la Izvin și, în cele din urmă, la Timișoara, unde a trăit până la sfârșitul vieții.

Într-un an, pe când Banatul nu era România, pe când scriitorii de limbă română erau hăituiți și persecutați, iar cărțile lor erau arse la ordin, Tata și-a îngropat toate cărțile în limba română: ca să le salveze. Pentru el și pentru alți români ca el, unirea cu țara a însemnat şI dezgroparea din adâncuri a limbii române, scoaterea ei la lumină.

Ori de câte ori vine vorba despre celebrarea limbii române, primul meu gând merge spre Tata și spre acei români care nu doar vorbeau această limbă în chip desăvârșit, nu doar o iubeau și o respectau ca pe o comoară, ci – cu toată ființa lor – umpleau acest cuvânt de conținut.” – Mihai Șora.

Ziua Limbii Române se sărbătorește la 31 august

*

Și tot de Ziua Limbii Române, tot Mihai Șora, pe pagina sa de facebook, zilele tecute:

“Mirarea care mă încearcă ori de câte ori constat productivitatea lexicală a ceea ce înseamnă – cu nuanțe mai sumbre ori mai vesele – „hoț“. Suntem bine înzestrați în această arie semantică (întocmai cum și eschimoșii au peste treizeci de cuvinte care indică zăpada).

Așadar:
„bandit“, „bojogar“, „borfaș“, „calpuzan“, „chesăgiu“, „ciupitor“, „cleptoman“, „coțcar“, „delapidator“, „escroc“, „farsor“, „furăcios“, „furător“, „găinar“, „hoțoman“, „impostor“, „infractor“, „înșelător“, „jefuitor“, „lotru“, „mafiot“, „mafler“, „manglitor“, „panglicar“, „papugiu“, „pasmarghiol“, „pârlea“, „pârlaci“, „pehlivan“, „pezevenghi“, „pișicher“, „plagiator“, „plastograf“, „potcaș“, „potlogar“, „prădalnic“, „prădaș“, „prădător“, „pungaș“, „robalău“, „sforar“, „spărgător“, „șalvir“, „șarlatan“, „șmecher“, „șnapan“, „șuler“, „șutitor“, „tâlhar“, „teșcar“.

Și, desigur, frumușelul „penal“.” – Mihai Șora

Foto: Mihai Șora și familia sa  – facebook

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).